Miscarea de lateralitate

n      Plan vertical

-D.V.R.

-D.V.O

n      Plan sagital

n      Plan transversal

Miscarea de lateralitate

              Importanta evaluarii deplasarilor mandibulare laterale cu contact dento-dentar deriva din:

-         Rolul functional al acestei miscari in masticatie;

-         Posibilitatile de utilizare clinica (programarea unghiului si miscarii Bennett).

                          

              Amplitudinea miscarii este direct proportionala cu departarea punctului de referinta:

n      ampla in sectorul frontal;

n      progresiv mai redusa spre zona distala;

n      morfologia dintilor care fac parte din grupul de ghidaj;

n      direct proportionala cu consistenta alimentelor.

A. Engrama masticatorie

              Ciclul masticator este o componenta a procesului de masticatie   

n      Este alcatuit – din triturarea alimentelor intre fetele ocluzale ale dd laterali;

n      acesta favorizeaza actiunea fermentilor din cavitatea orala si din restul tubului digestiv;

n      ciclul masticator cuprinde timpul de la introducerea alimentelor in cavitatea orala si pana la declansarea deglutiei;

n      Frecventa medie : 70-80/min.

              Eficienta masticatorie reprezinta gradul de fragmentare al alimentelor fie intr-o anumita perioada de timp, fie pana la declansarea refluxului de deglutitie.

n      exista probe de laborator care precizeaza eficienta masticatorie prin triturarea unui anume aliment (nuci, morcov, alimente de consistenta, care in urma masticatiei, in loc sa fie inghitite sunt eliminate prin niste site, sunt verificate bucatile de alimente);

-eficienta masticatorie este o proba de laborator obiectiva capabila sa precizeze corectitudinea restaurarilor protetice;

-eficienta la proteze scade.

              Masticatie se poate realiza:

n      - unilateral;

n      - bilateral simultan;

n      - bilateral alternativ.

              Masticatia unilaterala:

n      -dieta moale, neabraziva;

n      -afectiuni dento-parodontale;

n      -atragii;

n      12% fara sa fie atribuita unor factori patologici.          

n      se realizeaza bilateral – alternativ – la dentatul cu eficienta crescuta;

n      exista dominant masticatia unilaterala, daca o hemiarcada are modificari morfologice sau sensibilitate dureroasa, dentara sau parodontala;

n      Parte lucratoare:

n      - spre care se deplaseaza mandibula in faza ascendenta;

n      - este partea in care se afla componenta ocluzala a ciclului masticator.

n      Muschii ridicatori si oboratori ai mandibulei;

n      Au actiune asincrona si asimetrica.

              B.Aplicatii clinice- studiul miscarilor mandibulare:

-         conducerea dintilor in miscarea de lateralitate;

-         programarea articulatoarelor pe baza inregistrarilor de lateralitate.

-         condil pivotant -partea lucratoare;

-         condil orbital sau de balans -partea nelucratoare;

-         nu este o miscare functionala;

-         se realizeaza voluntar;

              Miscarea de lateralitate cu contacte d-d este o miscare de rotatie in jurul condilului pivotant.

              Factorii care intervin in acesta deplasare si o transforma intr-o miscare complexa sunt:

-         Condilul orbitant (inainte, in jos si inauntru, spre linia mendiana)- unghiul Bennett;

-         Conducerea miscarii de lateralitate- cel putin o pereche de dinti antagonisti- caninii;

-         Condilul pivotant nu este un centru de rotatie fix –de deplasare prin translatie in aceeasi parete in care se efectueaza miscarea de lateralitate.

              Unghiul Bennett   ( 0º-72º )

-36 º  = panta de inclinare

          = cu articulatorul mediu

     = cu axa balama mobila

-unghiul Bennet are valoare pentru programarea articulatorului  sa realizeze miscari de lateralitate;

-articulatorul pentru programare are nevoie sa fie inregistrate miscarile de propulsie (conducerea anterioara) prin amprentarea zonelor laterale;

-unghiul Bennet se transfera pe articulator prin amprentarea zonei laterale active (cu un silicon solid, se amprenteaza si zona de balans).

              Aria miscarilor reflexe

-este mai mica si apar in masticatie si fonatie;

-miscarile reflexe apar determinate de profesie si de  tipul masticator;

-miscarile functionale ale  mandibulei se inregistreaza la ½  fata de miscarile maxime;

-fonatia se inscrie in aria miscarilor masticatorii si ca inaltime si in sens orizontal;

-ciclul masticator sfarseste intotdeauna in I M si posibil sa porneasca din R C .

Unghiul gotic      

n      reprezinta inregistrea deplasarii mandibulare in plan orizontal

n      determinat de deplasarea mandibulara din R C in lataralitate ( poate sa fie cu amplitudine diferita)

n      imaginata de GYZI  - inregistrata intraoral si extraoral

n      Importanta – inregistrarea lui Gyzi este deosebit de valoroasa pentru lucrarile protetice fixe, se analizeaza amplitudinea deplsarilor si se evidentiaza modul in care se realizeaza masticatia uni sau bilaterala.

n       sunt evidentiate amplitudinile reflexe.