Perioada de morfogeneza

    Este perioada care stabileste forma diverselor organe.Incepe din luna a 4-a viata i.u,pana la nastare si se continua pana la varsta de 16 ani postnatal.

    Dezvoltarea bazei craniului in perioada de viata i.u:

    La inceputul lunii a 2-a de viata i.u se diferentiaza condrocraniu.In luna a 4-a incepe osificarea bazei craniului prin procesul de metaplazie a tesutului cartilaginos.Este cea de a 2-a diferentiere celulara aceasta osificare.

    Primele centre de osificare apar in corpul sfenoidului,baza occipitalului,portiunea mediana a etmoidului,orbita,cornetul inferior si stanca temporalului.Toate aceste zone de osificare raman separate prin coloane cartilaginoase care devin centre osteogenetice de crestere.(sincondroze)In aceasta etapa la fatul uman incepe angularea bazei craniului.Baza craniului este considerata o platforma osoasa de origine encondrala care desparte si uneste craniul neural de cel visceral.

     Dezvoltarea maxilarului superior in perioada de viata i.u:in luna a 4-a apar centre de osificare in 1/3 anterioara a boltii palatine , in 1/3 posterioara a boltii palatine si la nivelul apofizelor pterogoide ale osului sfenoidal.Tot in aceasta luna se observa si formarea de zone de osificare in masa mezenchimala de la periferia condrocraniului.Aceste zone vor forma oasele calotei craniene(osul frontal,parietal,scuama temporala,scuama occipitala,aripile sfenoidale).

    Tot din aceste zone de osificare se formeaza osul palatinal,oasele nazale,osul lacrimal si apofizele pterigoide ale osului sfenoidal.Aceste forme de osificare raman despartite prin fasii conjunctive la nivelul carora fibroblastele continua sa se multiplice si sa se diferentieze in osteoblaste.Aceste fasii conjunctive sunt viitoarele suturi craniofaciale,care ulterior vor forma craniul in intregimea lui.

     Maxilarul superior este un os desmal dezvoltat direct din tesutul conjuctiv mezenchimal.In luna a 6-a de viata i.u se osifica portiunea centrala a suturii incisivo maxilare ,iar osul incisiv se uneste cu osul postmaxilar,astfel ia nastere maxilarul superior.Disparitia suturii incisivo maxilare la om determina incetarea cresterii sagitale a masivului facial in portiunea centrala si transformarea botului de la animale in fata umana.Extremitatea superioara a aceste suturi se inchide spre sfarsitul lunii a 9-a, in timp ce extremitatea inferioara continua sa fie activa si sa determine formarea spinei nazale anterioare.

     Intre oasele maxilare si baza craniului se interpun orbita si oasele nazale de care raman legate prin sutura perimaxilara si craniofaciala.Tot in aceasta perioada incepe si procesul de rezorbtie osoasa pe fata interna a oaselor cavitare si de apozitie osoasa pe fata externa periostul avand rol de centru osteogenetic de crestere.

     Dezvoltarea mandibulei:

     In saptamana a 6-a de viata i.u apare primul centru de osificare desmala la bifurcarea nervului dentar inferior in afara cartilagului lui meckel.Pe partea externa a acestei cartilaj,apar 4-6 centre de osificare care continua procesul in jos si in inauntrul cartilajului lui meckel.Acest cartilaj ramane activ doar la extremitatile superioara si inferioara formand osul ciocan si nicovala din ureche medie si simfiza mentoniera.Desi in etapa embrioanara mandibula are un schelet cartilaginos,ea este un os desmal format prin osificare desmala a tesutului mezenchimal din jurul cartilajului meckel.

     In luna a 4-a de viata i.u apar 3 cartilagii secundare de crestere care in lunile urmatoare incep sa se osifice formand apofiza coronoida arcul bazal mandibular,condilul si unghiul mandibulei.In luna a 8-a cartilagiile coronoidian si angular se osifica complet.Ramul ascendent si arcul bazal al ramului orizontal mandibular devin oase encondrale.

     Aparatia cartilagiilor de crestere secundare:

     In mandibula modifica ritmul de crestere al celor 2 maxilare superior si inferior.In etapa embrionara predomina cresterea sagitala a maxilarului superior(prognatie superioara normala).Cand cartilagiile secundare de crestere incep sa-si multiplice celulele,mandibula se dezvolta intr-un ritm mult mai rapid depasind in plan sagital maxilarul superior(prognatie mandibulara care dureaza pana in luna a 8-a de viata i.u).

     Dezvoltarea mandibulei intr-un ritm mai rapid intre 4-7 luni de viata i.u este influentata si de activitatea muschiilor masticatori si de activitatea muschiilor limbii.In luna a 8-a de viata i.u se remarca angularea mandibulei,cu aparitia ramului orizontal si ramului ascendent.In aceasi perioada se anguleaza si osul hioid.

     Dezvoltarea arcadelor alveolare:

     Arcade alveolara(sup+inf) apar formatiuni osoase desmale,centrele osteogenetice fiind reprezentate de ligamentul alveolo-dentar si periostul maxilar.Mugurii dentari au rol inductor,lipsa lor determinand si lipsa partiala sau totala a proceselor avelolare,daca nici periostul nu produce tesut osos alveolar.Procesele alveolare se ataseaza maxilarelor inca din viata intrauterina prin fuzionarea zonelor de osificare alveolara cu cele maxilare.

      In etapa de morfogeneza a elementelor scheletice ale aparatului dentomaxilar apar tulburari de crestere,care sunt compatibile cu viata si se refera la structura scheletului,la dimensiunea ritmul si directia de crestere a segmentelor aparatului dentomaxilar.Aceste tulburari de crestere care au loc in perioada de viata intrauterina determina viitoarele anomalii dentomaxilare.

      Evolutia ontogenetica a dintilor in etapa prenatala:

    Dintele uman este un dinte de origine ecto-mezodermica.In dezvoltarea dintilor intalnim cele 3 etape caracteristice formarii oricarui organ(proliferare,histodiferentiere,morfodiferentiere).

Etapele evolutive caracteristice dintilor sunt:!!!!apozitia calcara,calcifierea ,eruptia dentara si uzura.

    Evolutia dintilor se intinde de la 6 saptamani de v.i intrauterina si pana la 18 ani,odata cu eruptia molarului 3:

    -Stadiul de proliferare a dintilor se intinde pe aproape 5 ani astfel incisivii centrali inferiori temporali isi incep proliferarea la 6 saptamani i.u,iar molarul 3 de abia la 4 ani postnatal.

     In prima etapa de proliferare apare mugurele dentar.Celulele bazale din mucuoasa cavitatii bucale se invagineaza in masa mezenchimala a arcului 1 branhial si formeaza lama dentara.

Din loc in loc pe lama dentara unele celule se multiplica mai mult decat celalalte si migreaza in profunzime,formand 20 de muguri dentari.(stadiul de mugure dentar/lama dentara).

    -In etapa de histodiferentiere apare stadiul de capsula,in care se observa o crestere inegala a celulelor.Celulele din profunzime continua sa se multiplice adancind si mai mult forma mugurelui.Ele vor da nastere la cuspizi coroanei dentari.

Celulele de la marginile mugurelui nu se mai multiplica,isi modifica forma si vor produce

matricea smaltului,sunt celulele care vor organiza zona de jonctiune smalt-cement.

     In stadiul de capsula se disting din punct de vedere histologic 3 straturi de celulele epiteliale care vor forma organul smaltuilui

(adamantin extern,adamantin intern si ameloblastele).

     In portiunea invaginata a mugurelui dentar se multiplica mult celulele mezenchimale si vasele de neoformatie,dand nastere la papila dentara.Celulele mezenchimale din apropierea ameloblastelor se diferentieaza in odontoblaste care sunt celule formatoara de dentina.Celulele mezenchimale de la periferea papilei dentare si a organului de smalt se diferentieaza in fibroblaste care vor forma sacul dentar din care in timp se va forma sistemul de sustinere dentar,alcatuit din cement ligament alveolo-dentar si os alveolar.

     -Morfodiferentierea incepe cu stadiu de clopot in care se constata definitivarea difernetierii celulare si desavarsirea functionala in vederea formarii dintelui cu precizarea formei si dimensiunii dentari.In perioada de morfodiferentiere papila dentara isi delimiteaza teritoriul iar sacul dentar isi diferentieaza celulele pregatinduse pentru formarea sistemului de sustinere a dintelui.In aceasta etapa se formeaza teaca lui hertwig.

      Celulele din unghiuri format prin unirea stratului adamantin extern cu cel intern se multiplica si evagineaza in mezenchimul subiacent,formand teaca epiteliala in interiorul careia se va dezvolta radacina dentara.In timp ce celulele din zona apicala a dintelui se multiplica celelalte sunt dezintegrate ramanand doar insule epiteliale izolate cunoscute sub denumirea resturi epiteliale malasez.

     Apozitia calcara a smaltului si dentinei se face periodic si ritmic de a lungul fibrelor de colagen ale matricii.Ritmul de apozitie calcara se poate aprecia dupa aceste striatii ale lui retius si owen putanduse stabilii chiar si varsta dentara.Cea mai intensa activitate in apozitia calcare o prezinta celulele adamantine si odontoblastele de la nivelul cuspizilor la jonctiunea smalt dentina.

    Tulburarile sau leziunile ameloblastelor in perioada de apozitie calcara produc hipoplazii dentare sau hipocalcifieri dentari.Cauzele acestor tulburari sunt lipsa vitaminei A sau D.

    Hipoplazia presupune formaream defectuasa a matricei organice.Iar hipocalcifierea sa datoreaza deficientei in apozitia calcara.

    Calcifierea consta in legarea calcosferitelor printro substanta calcaroasa omogena.Tulburarile in acest proces explica aparitia tardiva a hipocalcifierilor,zone de electie pentru leziunile carioase.Aceasta faza de calcifiere se continua dupa eruptia dintilor pe arcada timp de cateva luni la dintii temp si 2-3 la dintii permanenti.

    Tulburarile de calcifiere sunt:

-distrofiile dentare:sunt hipocalcifiereri asociate cu deficiente in formarea matricei cu repercursiuni asupra structurii dintelui.Cele mai grave distrofii apar in perioada de crestere.

-tulburarile grave de metabolism ale mamei sau incompatibilitatea Rh-ului pot determina tulburari de calcifiere la nivelul incisivlor temporari.Daca la nastere se produce un traumatism obstretical asociat cu hipoxie se produc hipocalcifieri de smalt in 1/3 cervicala a coroanei incisivilor temporari si in 1/3 ocluzala a molarilor de lapte.Mai tarziu la acest nivel apar cariile circulare.

-tulburari de crestere ale dintilor in etapa prenatala:in etapa de proliferare se pot produce anodontie partiala,anodontie subtotala sau chiar totala.Se mai pot produce dintii supranumerari.In etapa de histodiferentiere pot sa apar:amelogeneza imperfecta cand nu se diferentieaza ameloblastele si nu se fomreaza matricea smaltului,poate sa mai apara dentinogeneza imperfecta cand nu se mai diferentieaza ondotoblastele(de obicei au caracter ereditar).

    Avitaminoza  A produce diferentierea incompleta a ameloblastelor care la randul lor produc nediferentierea completa a odontoblastelor(dentina globuloasa).Daca resturile epiteliale malasez reincep sa se multiplice dupa formarea completa a dintelui apar tumorile epiteliale in grosimea oaselor maxilari.

     In perioada de morfodiferentiere se pot produce cuspizii supranumerari,dintii conici care pot fi intalniti la nivelul incisivlor laterali,molarul 3 si mezdiodensul,dintii hutchinson cu forma de butoias cu marginea incizala caracteresitica de semiluna apar in sifilis coneginatl si se asocieaza cu keratita interstitiala si surditatea.

    Dintii mulberry:sunt hipoplazici pe fata ocluzala cu aspect de fagure de miere,sau aspect de mura.