Grile Implantologie - Anul 6

ÎNTREBĂRI

1.      Care sunt obiectivele în stabilirea deciziei terapeutice? CM

a.       Analiza calitatii osului

b.      Tratamentul implantar în funcţie de: conservarea / extracţia dintelui

c.       Cerinţe estetice nerealiste

d.      Starea generală şi psihică a pacientului

e.       Detalierea etapelor diagnosticului preimplantar

 

R. b.,c.,d.,e. Sarbu

2.      Indicaţiile implantelor dentare sunt :

a.                        edentatie unitara delimitată de dinti sanatosi

b.                        agenezie  dentara

c.                        parafunctii care nu compromit stabilitatea protezei mobile

d.                        localizarea si numarul dintilor stalpi restanti

e.                        absenta dintilor stalpi necesari realizarii unei punti

R. a.,b.,d.,e. Sarbu

3.   Următoarele  nu reprezintă contraindicaţii absolute ale implantelor dentare:

a.                        Cardiopatii cu risc major

b.                        Lipsa retentiei unei proteze mobile

c.                        Afectiuni sistemice (PCE, neoplazii)

d.                        varsta - pacient tanar, in perioada de crestere

e.                        inconfort functional - proteze mobile

R. b.,e. Sarbu

4. Contraindicaţiile relative sunt reprezentate de:

a.      -Tulburari psihice (schizofrenie, paranoia)

b.      - localizarea si numarul dintilor stalpi restanti

c.      -Pacient cu risc (bruxoman, tabagism excesiv, parodontita necontrolata)

d.      -Cantitate/calitate osoasa insuficienta

e.      -Spatiu protetic inadecvat

R. a.,c.,d.,e. Sarbu    

5. Care din următoarele sunt etape ce ţin de diagnosticul implantar:

            a. profilul psihologic al pacientului

            b.calitatea osoasa

            c. examen clinic exobucal

            d. examen  clinic endobucal

            e. examen radiologic

R.b. Sarbu

6. Care din următoarele analize sunt obligatorii înaintea inserării unui implant:

a.      -hemoleucograma

b.      -VSH

c.      -calcemia

d.      –coagulograma

e.      –consult cardio-vascular

R.c. Sarbu

7.  Examenul clinic exobucal cuprinde evaluarea:

a.      ATM şi deschiderea gurii

b.      Analiza ocluzală

c.      Armonia diferitelor  etajele fetei

d.      Dimensiune Verticală de Ocluzie

e.      Linia surasului

R. a.,c.,d.,e. Sarbu

8. Examenul clinic endobucal cuprinde evaluarea:

a.      Partilor moi

b.      Evaluarea estetică

c.       Bilant parodontal

d.      Analiza ocluzala

e.      Examen protetic

R. b,c,d,e. Sarbu

9. Examen protetic evaluează, cu excepţia:

a.      spatiul protetic restant

b.      alegerea tipului de restaurare protetica

c.      edentatii vechi- spatiu protetic mic

d.      diferitele patologii dentare si osoase

e.      protezele fixe şi protezele mobile existente.

R. d. Sarbu

10. Care sunt parametrii care trebuie respectaţi la poziţionarea implantelor pentru a obţine rezultate optime din punct de vedere estetic şi biologic .

a.      Poziţionarea vertical a implantului în os;

b.      Poziţionarea vestibule-linguală

c.      Poziţionarea mezio-distală

d.      Angulaţia implantului

e.      Linia coletelor dinţilor adiacenti

R.e. Sarbu

11. Stâlpii angulaţi pot:

a.      Să compenseze lipsa de paralelism a implantelor

b.      Să contribuie la paralelizarea stâlpilor artificiali faţă de cei naturali, în cazul agregărilor mixte.

c.      Să compenseze o direcţie nefavorabilă a implantului, oferind loc suficient penru material de placaj.

d.      Modifica locul de amplasare necorespunzătoare a orificiului pentru şurubul ocluzal în cazul unei restaurări protetice  fixe demontabile.

e.      Sa compenseze paralelismul implantelor

R.e.pag.1135 Bratu

12. Restaurările protetice fixe pe implante trebuie să respecte următoarele criterii:

a.      Limita cervical asupra structurii să fie situată supragingival.

b.      Implantul sa fie situate într-o zonă fără tensiuni muscular excesive.

c.      În jurul implantelor e bine să existe o bandă de gingie cheratinizată.

d.      Limita cervical asupra structurii să fie situată subgingival.

e.      Crearea unui lambou colagenic dens.

R. a,b,c.pag1128 Bratu

13.Succesul etapei chirurgicale în implantologie este asigurat de :

a.      Cunoştinţe temeinice de morfologie a aparatului dento-maxilar, pentru a aprecia precis şi correct topografia şi poziţia implantelor.

b.      Paralelismul implantelor

c.      Perpendicularitatea implantelor pe planul de ocluzie.

d.      Desterilizarea corpului implantului.

e.      Minimalizarea pe cât posibil a traumei ocluzale.

R.a,b,c,e.pag.1127 Bratu

14. Care din următoarele nu face parte din etapele clinice de realizare a unei restaurări protetice pe implante:

a.      Examen clinic şi paraclinic.

b.      Etapa prechirurgicală.

c.      Etapa chirurgicală.

d.      Confecţionarea modelului de lucru, de obicei cu bonturi mobile.

e.      Amprentarea câmpului protetic.

R.d.pag.1123 Bratu

15. În cazul unei agregări mixte(dinte-implant) trebuie luate în considerare următoarele:

a.      Diferenţa de sensibilitate

b.      Suprafaţa de transmitere a forţelorîn os.

c.      Diferenţa de mobilitate între implant şi os

d.      Igienă bucală bună

e.      Unirea a minimum doi stâlpi

R.a,b,c.pag.1142 Bratu

16. Etapa prechirurgicală nu urmăreşte:

a.      Raportul crestei edentate cu dinţii stâlpi şi antagonişti.

b.      Asanarea cavităţii bucale şi o pregătire pre- şi pro-protetică adecvată.

c.      Corectarea şi/sau nivelarea planului de ocluzie la nivelul arcadei anatgoniste reclamă adeseori gingivo-alveolo-coronoplastie şi chiar devitalizarea dinţilor.

d.      Condiţionare tisulară.

e.      Amprentarea în vederea confecţionării plăcii de orientare chirurgicală.

R. a. pag.1124 Bratu

17.Care sunt alternativele în cazul în care este absolut necesară îndepărtarea implantului?

a.      Transformarea tipului de restaurare conjunctă în restaurare mobilizabilă, pentru a redistribui adecvat forţele funcţionale.

b.      Realiazarea suprastructurii dacă au rămas încă suficienţi stâlpi.

c.      Înlocuirea implantului compromis cu alt implant de diamentru mai mare, care va fi introdus mai profund în interiorul osului.

d.      Înlocuirea implantului compromis cu alt implant de diamentru mai mic, care va fi introdus mai profund în interiorul osului.

e.      Plasarea unui implant adiţional într-o topografie adecvată, dar aleatoare, în acelaşi timp cu îndepărtarea implantului compromis.

R. a,b,c,e. Bratu

18. Conditii necesare unei bune reparatii osoase

a.      O suprafata stabila care sa permita formarea osului nou

b.      Prezenta celulelor adecvate

c.      Vascularizatie buna

d.      Conditii biomecanice neadecvate

e.      Igienă bucală bună

R.a,b,c,e, Sarbu

19. Care sunt semnele lipsei ostointegrarii?

a.      Supraincalzire

b.       Sangerari                         

c.      Inflamatie

d.      Radiografic- radiotransparenta 

e.      Mobilitate

R.b,c,d,e. Sarbu

20. Osteointegrarea depinde de;

a.      Suprafata Implantului

b.       Calitatea & cantitatea osului

c.      Vascularizatia existenta

d.      Obiceiuri vicioase

e.      Protezarea corecta

R.a,b,c,e. Sarbu

21. CARE SUNT SEMNELE FIBROINTEGRARII?

1. Mobilitate clinica
2. Sensibilitate in timpul masticatiei
3. Sensibilitate la percutie
4. Lipsa  inflamatiei
5. Sangerare la palpare

R.a,b,c,e. Sarbu

22.Când nu apare osteointegrarea?

1. Incarcarea prematura a implantului sau grefei osoase;
2. Migrarea apicala a celulelor epiteliale intre os si implant;
3. Inserarea cu presiune a implantului;
4. Supraincalzire;
5. Lipsa stabilităţii primare asociată cu plasarea implantului in os de densitate mare

R.a,b,c,d  Sarbu

23. Principalele cauze ale periimplantitelor sunt:

a.      Pacientul nu s-a igienizat correct.

b.      Bontul protetic nu a fost montat corect

c.      În jurul implantului a existat o zonă prea mare de ţesut necheratinizat, care s-a transformat într-o pungă.

d.      Unele zone nu au fost sufficient de accesibile pentru ca pacientul să realizeze o igienă corespunzătoare.

e.      Respectarea regulilor de protezare.

R.a,b,c,d.pag.284 Sarbu I

24. Atribuţiile medicului în întreţinerea implantelor dentare

a.      Medicul are obligaţia să cheme la control pacientul la fiecare 3-6 luni.

b.      Dacă suprastructura este mobilizabilă medicul trebuie să o îndepărteze şi să o igienizeze în soluţie ultrasonic la fiecare 18-24 de luni.

c.      Trebuie să verifice eficienţa controlului plăcii bacteriene, menţinând-o peste 85 %.

d.     Trebuie să realizeze radiografii la fiecare 18-24 de luni, pentru a monitoriza schimbările în relieful osos.

e.      Trebuie să folosească aţă dentară, fire sau benzi înmuiate în clorhexidină.

R.e.pag.283 Sarbu I

25. Atribuţiile igienistului în întreţinerea implantelor dentare.

a.Să verifice existenţa modificărilor inflamatorii (sângerări, colecţii purulente, edeme)

b.Dacă survin modificări patologice igienistul va măsura adâncimea pungii cu o sondă de plastic.

c.Să observe eventualele descimentări sau deşurubări ale piesei protetice.

d.Să realizeze detartraj numai supragingival folosind anse de detartraj din material plastic.

e.În cazul apariţiei preimplantitei medicul îl va degranula, detoxifia, şi va augmenta defectul osos.

R.a,b,c,d.pag283 Sarbu I.

26. Factori de risc local în inserarea implantelor dentare

a.       tutun

b.      alcool

c.       bruxism

d.      focar infectios parodontal sau endodontic

e.       droguri

R.a,b,c,d. Sarbu

27. Factorii etiologici ce duc la pierdere dinţilor sunt:

a.      bruxismul

b.      iatrogeni

c.      bacterieni

d.      inflamatori

e.      genetici

R.b,c,d,e. Sarbu

28. Pierderea osoasă are următoarele consecinţe:

a.      Limitarea opţiunilor terapeutice

b.      Creşterea considerabilă a duratei de tratament

c.      Risc mărit de compromitere a rezultatului final

d.      Dereglări hormonale

e.      Scăderea concentraţiei de calciu în organism.

R.a,b,c. Sarbu

29. Radiografia panoramică (OPG) nu evidenţiază:

a.      maxilarul si mandibula

b.      arcadele dentare

c.      sinusurile maxilare

d.      resorbtia osoasa

e.      patologia ATM

R.e. Sarbu

30. Dintre inconvenientele OPG enumerăm:

a.      coeficient de marire variabil (de la 1,1 la 1,4)

b.      calitatea imaginii variabila (dupa aparat)

c.      distorsiunea volumetrica de la 5-10% in plan vertical

d.      distorsiunea volumetrica de la 10-30% in plan vertical

e.      distorsiunea volumetrica de la 50 la 70% in plan orizontal

R.a,b,d,e. Sarbu

31. Distanţa de securitate de 2 mm trebuie menţinută faţă de următoarele obstacole anatomice:

a.      canal palatin anterior

b.      planseul foselor nazale

c.      sinusul maxilar

d.      protuberanţă mentonieră

e.      nervul alveolar inferior

R.a,b,c,e. Sarbu

32. Ce cuprinde studiul pre-implantar

a.      radiografii endobucale şi exobucale preimplantare

b.      modele de studiu

c.      ghid radiologic

d.      scaner dentar

e.      protezare provizorie in scop protetic

R.a,b,c,d. Sarbu

33. Avantajele restaurarii protetice fixe cu agregare mixta

a.scade numarul de implante

b.prepararea stalpilor naturali

c.transmiterea fortelor si pe dintii naturali

d.suprastructura scumpa

e.legarea implantului de dinti beneficiaza de mentinerea partial si functionarea receptorilor parodontali

R.a,c,e.Sarbu

34. Criterii după care sunt analizaţi dinţii restanţi implicaţi în restaurarea protetică pe implanturi

a.      Mobilitate

b.      Raportul coroană – rădăcină

c.      Configuraţia radiculară

d.      Statusul prodontal

e.      Distrofii coronare

R.a,b,c,d.Sarbu

35. Factori generali ai prognosticului

a.      starea generala a pacientului

b.      antecedente medicale

c.      sistemul imunitar

d.      igiena orala

e.      tulburari de nutritive

R.a,b,c,e. Sarbu

36. Factori locali ai prognosticului

a.      flora bacteriana

b.      pierderi osoase

c.      dinti reziduali

d.      carii dentare

e.      iatrogenii

R.a,b,c,d. Sarbu

37.Măsuri de reducere a riscului de contaminare bacteriană indirectă:

a.      Curăţarea şi dezinfectarea câmpului şi a suprafeţe

b.      Dezinfectarea sitului operator.

c.      Ameliorarea calităţii aerului

d.      Limitarea mişcărilor şi a prezenţei umane în cabinet

e.      Reducerea timpului de intervenţie

R.a,c,d,e. Sarbu

38.Măsuri de reducere a riscului de contaminare bacteriană directă:

a.      sterilizare riguroasă a materialelor utilizate şi menţinerea sterilizării.

b.      Reducerea timpului de intervenţie

c.      Folosirea de mănuşi sterile

d.      Instalarea adecvată a mesei de intervenţie

e.      Dezinfecţia locului operator

R.a,c,d,e. Sarbu

39.  O calitate osoasă satisfăcătoare presupune:

a.      Stabilitate primară bună a implantului

b.      Osteo-integrare în timp scurt

c.      Menţinerea osteo-integrării pe timpul remodelajului

d.      Cost redus

e.      Augmentare tisulară de excepţie

R.a,b,c. Sarbu

40. Poziţionarea tridimensională a implantului cuprinde:

a.      Realizarea ghidului radiologic

b.      Poziţionare mezio-distală

c.      Poziţionare vestibulo-linguală

d.      Poziţionare apico-coronară

e.      Axul de implantare

R.b,c,d,e. Sarbu

41. Care din următoarele nu reprezintă indicaţii ale implantelor dentare:

a.      Edentatie unitara delimitata de dinti sanatosi

b.      Agenezie dentara

c.      Lipsa retentiei unei proteze mobile

d.      Instabilitea unei proteze mobile

e.      Spatiu protetic inadecvat

R.e. Sarbu

42.Conditii necesare unei bune reparatii osoase

a.      Suprafata stabila care sa permita formarea osului nou

b.     Prezenta celulelor adecvate

c.      Vascularizatie buna

d.     Conditii biomecanice adecvate

e.      Igienă adecvată a pacientului

R.a,b,c,d  Sarbu.

43. Care dintre următoarele nu face parte dintre indicaţiile protocolului chirurgical

a.      Stabilitate primară

b.      Calitatea igienei bucale şi a sănătăţii parodontale.

c.      Exigenţa estetică

d.      Augmentaţia tisulară

e.      Densitatea osoasă

R.e. Sarbu

                  Curs - Chirurgia Implantară

1)      Este „os de calitate” cel care asigură:

a)      bună stabilitate a implantului;

b)      osteointegrare în interval de ~ un an;

c)       osteointegrarea în timp scurt;

d)      menţinerea osteointegrării prin remodelaj pe termen lung;

e)      menţinerea osteointegrării prin remodelaj pe termen scurt.

                    R: a), c), d).

2)      Care dintre următoarele reguli de poziţionare a implanturilor nu sunt adevărate:

a)      distanţa dintre 2 implanturi trebuie să fie ≥ 3mm;

b)      distanţa dintre implant şi dinte trebuie să fie ≤ 2mm;

c)       dacă distanţa implant-implant este < 3mm aceasta nu va determina resorbţia crestei interimplantare;

d)      resorbţia crestei interimplantare va determina prăbuşirea papilei;

e)      sunt corecte numai a) şi d)

                      R: b), c).

3)      Nu este adevărat că:

a)      distanţa dintre două implanturi trebuie să fie ≥ 3mm;

b)      distanţa dintre două implanturi trebuie să fie ≤ 3mm;

c)       distanţa dintre implant-dinte trebuie să fie ≥ 2mm;

d)      distanţa dintre implant-dinte trebuie să fie ≤2mm;

e)      distanţa dintre implant-dinte trebuie să fie ≥ 3mm.

                     R: b), d), e).

4)      Poziţionarea implantului este impusă de:

a)      contextul protetic;

b)      situaţia anatomică a osului;

c)       situaţia ţesuturilor moi;

d)      situaţia anatomică a osului + situaţia ţesuturilor moi;

e)      numai contextul protetic;

                      R: a), b), c),

5)      Dacă osul are o calitate insuficientă nu se impune:

a)      creşterea numărului de implanturi;

b)      realizarea unui protocol într-un singur timp;

c)       o perioadă de cicatrizare mai lungă;

d)      se realizează o încărcare imediată;

e)      nu se vor solidariza coroanele.

                      R: b), d), e)

6)      Tratamentul se poate modifica dacă oul are o calitate insuficientă după cum urmează:

a)      creşte numărul de implanturi;

b)      se realizează un protocol în 2 timpi;

c)       se prevede o perioadă de cicatrizare mai lungă;

d)      se efectuează o încărcare imediată;

e)      nu se vor solidariza coroanele;

                    R: a), b), c)

7)      Următoarele afirmaţii legate de poziţionarea vestibulo-linguală a implatelor nu sunt adevărate:

a)      punct de intrare – mijlocul crestei;

b)      în sectorul maxilar anterior, punctul de emergenţă este decalat în direcţie palatină;

c)       marginea anterioara a colului implantar să fie în      interiorul feţelor vestibulare a dinţilor de înlocuit;

d)      distanţa faţă de dinţii adiacenţi trebuie să fie < 2mm

e)      o poziţionare prea vestibulară determină o coroană scurtă;

                  R: d), e)

8)      Înfundarea excesivă a implantului poate determina:

a)      pierderea osoasă sub formă de craterizare;

b)      liza tablei vestibulare;

c)       raportul implant-coroană defavorabil determină o pierdere osoasă crestală;

d)      dificultăţi de lucru la protezare;

e)      formarea unui buzunar intraosos fără risc de colonizare bacteriană.

                     R: a), b), c), d)

9)      Următoarele afirmaţii legate de axul implantar nu sunt adevărate:

a)      axul implantului nu corespunde cu axul crestei alveolare;

b)      nu se perforează corticalele;

c)       nu se lezează structurile anatomice;

d)      axul nu determină punctul de emergenţă a viitoarei coroane şi tipul de retenţie a restaurări protetice;

e)      la o proteză înşurubată emergenţa axului implantar se proiectează la cingulum-ul dinţilor anteriori;

                      R: a), d). 

10)   Axul mezio-distal al implantului trebuie să respecte următoarele reguli:

a)      nu trebuie să respecte rădăcinile dinţilor adiacenţi;

b)      trebuie să respecte convergenţa rădăcinilor pt. IL;

c)       trebuie să respecte convergenţa rădăcinilor pt. PM 1;

d)      angulaţia pentru evitarea sinusului;

e)      angulaţia pentru evitarea găurii mentoniere.

                     R: b), c), d), e)

11)   Următoarele afirmaţii reprezintă reguli pentru tipul de lambou realizat în implantologie:

a)      cât mai simplu posibil;

b)      să respecte anatomia maxilo-facială;

c)        adaptarea lamboului pentru a permite o sutură cu o mică tensiune;

d)      să respecte accesul la site cu o bun vizibilitate;

e)      bună vascularizaţie a lamboului.

                       R: a), b), d), e).

12)   Incizia pentru realizarea lamboului trebuie să fie:

a)      continuă;

b)      fermă;

c)       perpendiculară pe creasta alveolară;

d)      trebuie să respecte arhitectura vasculară a situ-lui chirurgical;

e)      trebuie să fie numai continuă şi fermă.

                    R: a), b), c), d).

13)   Incizia crestală uneori decalată palatinal se impune:

a)      din motive estetice;

b)      cantitatea de gingie vestibulară este suficientă;

c)       permite augmentarea înălţimii gingiei ataşate;

d)      permite un mai bun ancoraj al suturii lamboului;

e)      asigură acoperirea parţială a implantului;

                   R: a), c), d)

14)   Incizia de descărcare permite:

a)      o vizibilitate relativă a sitului implantar;

b)      o bună mobilitate a lamboului în direcţie coronară;

c)       o acoperire parţială a implantului;

d)      traiectul pleacă din extremitatea mezială a inciziei orizontale;

e)      a), b), c) sunt corecte;

                    R: b), d).

15)   Este adevărat că ridicarea şi decolarea lamboului:

a)      începe de la vârful crestei;

b)      se ridică cu periostul integru;

c)       începe de la extremitatea distală către cea mezială;

d)      la mandibulă decolarea linguală permite vizualizarea angulaţiei crestei;

e)      la partea anterioară a maxilarului ridicarea lamboului nu vizualizează canalul anterior.

                    R: a), b), d)

               Curs - Procedeu chirurgical în implantologie

1)      Contaminarea bacteriană poate fi redusă prin:

a)      dezinfectarea suprafeţelor;

b)      calitatea aerului - UV;

c)       microorganismele provenite de la pacient;

d)      limitarea prezenţei umane şi a mişcărilor prin încăperi;

e)      timpul redus de lucru;

                    R: a), b), d), e)

2)      Contaminarea directă se datorează:

a)      calităţii aerului – UV;

b)      microorganismele provenite de la pacient;

c)       erori de sterilizare;

d)      timpul redus de lucru;

e)      erori de comportament a operatorului;

                   R: b), c), e)

3)      Contaminarea directă poate fi controlată prin:

a)      spălături chirurgicale ale mâinilor;

b)      acoperirea pacientului cu câmpuri nesterile;

c)       mânuşi nesterile;

d)      instalarea câmpului operator;

e)      sterilizarea riguroasă a materialelor utilizate şi menţinerea sterilizării;

                    R: a), d), e)

4)      Prima intervenţie chirurgicală în cazul „protocolului în 2 timpi” presupune următoarele etape:

a)      decolarea lamboului;

b)      inserarea implantului;

c)       bontul de vindecare;

d)      înlocuirea şurubului de acoperire cu bontul de cicatrizare;

e)      repoziţionarea lamboului;

                    R: a), b), c), e)

5)      A doua intervenţie chirurgicală în cazul „protocolului în 2 timpi” presupune următoarele etape:

a)      localizarea implantului;

b)      îndepărtarea osului care îl acoperă;

c)       înlocuirea şurubului de acoperire cu bontul de cicatrizare;

d)      sutura gingiei în jurul bontului de vindecare;

e)      sunt adevărate a), c), d);

                     R: a), b), c), d)

Compendiu de chirurgie  oro-maxilo-facială - Alexandru Bucur             

Capitolul VI- Tratamentul chirurgical preimplantar (pag.223-139)

1)      Pentru inserţia unui implant patul osos trebuie să măsoare:

a)      vertical minim 8-10 mm şi aproximativ 5,4mm lăţime;

b)       vertical între 8-10 mm şi aproximativ 5,4 mm lăţime;

c)       vertical minim 7 mm şi lăţime de 4,5 mm;

d)      numai lăţime între 4,5 şi 5,5 mm;

e)      numai vertical minim 8-10 mm.

                   R: a)

2)      Care dintre următoarele afirmaţii ce vizează clasificarea statusului procesului alveolar făcută de Cawood şi Howell sunt adevărate:

a)      clasa I – status dentat;

b)      clasa a II-a – creasta alveolară înaltă şi rotunjită;

c)       clasa a III-a - creasta ascuţită („lamă de cuţit”) înaltă dar mai puţin lată;

d)      clasa a V-a – creastă plată cu atrofie verticală şi transversală;

e)      clasa a VI-a – resorbţia interesează şi o parte a osului bazal.

                    R: a), d), e)

3)      Care dintre următoarele afirmaţii privind clasificarea statusului procesului alveolar făcută de Cawood şi Howell nu sunt adevărate:

a)      clasa I – status dentat;

b)      clasa a II-a status postextracţional recent;

c)       clasa a III-a creastă ascuţită dar mai puţin lată;

d)      clasa a V-a – creastă plată cu atrofie verticală şi transversală;

e)      clasa a VI-a – creastă alveolară înaltă şi rotunjită.

                    R: c), e)

4)      Următoarele afirmaţii sunt adevătate cu excepţia:

            Cawood şi Howell au făcut  clasificare a statusului procesului alveolar :

a)      clasa I – status dentat;

b)      clasa a II-a creastă alveolară înaltă dar mai puţin lată;

c)       clasa a III-a – creastă alveolară înaltă şi rotunjită;

d)      clasa a IV-a – creastă ascuţită , înaltă dar mai puţin lată;

e)      clasa a V-a creastă plată cu atrofie verticală şi transversală.

                    R: b)

5)      Deficitul osos trebuie evaluat şi determinat prin :

a)      examen oro-maxilar;

b)      în cadrul arhitecturii faciale prin examen clinic;

c)       prin examen paraclinic radiologic şi imagistic ;

d)      pe modele de studiu;

e)      a,b,c sunt adevărate.

                      R: a), b), c), d)

6)      Integrarea grefelor osoase la nivelul zonelor receptoare trece prin următoarele faze:

a)      încorporare;

b)      înlocuire;

c)       remodelare;

d)      a şi b sunt adevărate;

e)      b şi c sunt adevărate.

                     R: a), b), c)

7)      Procesul de osteointegrare depinde de următorii factori:

a)      calităţile zonei receptoare;

b)      tehnica chirurgicală;

c)       vitalitatea ţesuturilor;

d)      acoperirea completă cu părţi moi;

e)      a, c, d sunt adevărate.

                    R: a), b), c), d)

8)      Grefa de os autogen se poate obţine din următoarele zone orale:

a)      simfiza mentonieră;

b)      creasta iliacă;

c)       tuberozitatea maxilară;

d)      trigonul retromolar;

e)      calvaria.

                     R: a), c), d)

9)      Grefa de os autogen se poate obţine din următoarele zone extraorale:

a)      simfiza mentonieră;

b)      calvaria;

c)       tibia;

d)      creasta iliacă;

e)      ramul ascendent mandibular.

                    R: b), c), d)

10)   Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu 2 excepţii:

a)      tuberozitatea maxilară oferă o cantitate de os spongios suficientă pentru acoperirea micilor defecte periimplantare sau în spaţiul creat după „sinus lift”;

b)      simfiza mentonieră oferă os cortical sau cortico-spongios pentru grefarea zonelor mari ca întindere;

c)       ramul ascendent mandibular este o zonă donoare pentru grefele corticale de mici dimensiuni folosite în special pentru plastia de adiţie;

d)      creasta iliacă permite recoltarea de grefă osoasă  cortico-spongioasă sau spongioasă pentru reconstrucţii mici;

e)      calvaria conţine os cortical de origine membranoasă utilizată pentru reconstrucţia oricărui defect.

                     R: b), d)

11)   Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la osteoplastia procesului alveolar cu grefă de os fragmentat şi plasă din titan nu este adevărată:

a)      procedeul a fost descris în 1985 de Boyne;

b)      procedeul nu permite conformarea şi stabilitatea tridimensională a materialului grefat;

c)       este indicat pentru toate tipurile de atrofii, în special în atrofiile mixte verticale şi orizontale;

d)      este indicat în reconstrucţia defectelor reziduale după extirparea unor chisturi de dimensiuni mari sau a unor tumori benigne;

e)      osul grefat se protejează cu plasa cu microşuruburi.

                     R: b)

12)   În care tip de creastă alveolară după Misch inserarea implanturilor se face într-o şedinţă ulterioară grefei osoase:

a)      tipul I;

b)      tipul I şi II;

c)       tipul III şi IV;

d)      tipul IV;

e)      tipul I şi IV;

                     R: d)

13)   Dimensinea mai mică de 4 mm a crestei alveolare în clasificarea făcută de Misch este caracteristică următorului tip de creastă alveolară:

a)      tipul I;

b)      tupul II;

c)       tipul III;

d)      tipul IV;

e)      tipul II şi III.

                    R: d)

14)   Următoarele afirmaţii referitoare la tehnica sinus lifting „închis” sunt adevărate cu 2 excepţii:

a)      a fost descrisă în 1994 de Summers;

b)      constă în ascensionarea progresivă a planşeului sinusal cu ajutorul osteotomului introdus transalveolar;

c)       nu se completează cu material de adiţie;

d)      aportul osos poate depăşi 2-3mm în dimensiune;

e)      a fost descrisă şi tehnica endoscopică de sinus lifting.

                     R: c), d)

15)   Contraindicaţiile locale ale sinus-lifting-ului deschis prin abord lateral sunt:

a)      sinuzita maxilară;

b)      perforarea membranei sinusale;

c)       rinita alergică;

d)      radioterapia în regiunea oro-maxilo-facială;

e)      perforarea membranei sinusale mai mult de 5mm.

                     R: a), c), d)

Curs: Osteointegrare

1)      În osteointegrare întâlnim următoarele semne clinice:

a)      absenţa durerii;

b)      inflamaţia;

c)       absenţa mobilităţii;

d)      fixare rigidă;

e)      a şi b sunt corecte.

R: a, c, d

2)      Care sunt condiţiile necesare unei bune reparaţii osoase :

a)      prezenţa celulelor adecvate;

b)      vascularizaţie bună;

c)       condiţii bio-mecanice adecvate;

d)      suprafaţă stabilă care să permită formarea osului nou;

e)      a, c şi d sunt incorecte.

R: a, b, c, d

3)      Etapele osteointegrării sunt:

a)      formarea cheagului sanguin;

b)      formarea 3D a unei reţele de fibrină;

c)       apoziţia osoasă;

d)      osteogeneza la distanţă;

e)      mineralizarea şi osteointegrarea.

R: a, b, c, e

4)      Criteriile unei osteointegrări bune sunt:

a)      percuţia şi palparea nedureroase;

b)      durerea şi inflamaţia sunt absente;

c)       lipsa sângerarii;

d)      lipsa mobilităţii;

e)      b şi c sunt incorecte.

R: a, b, c, d

5)      Nu sunt semne ale fibrinointegrării:

a)      lipsa inflamaţiei;

b)      imobilitatea clinică;

c)       sensibilitatea în timpul masticaţiei;

d)      sângerare la palpare;

e)      sensibilitate la percuţie;

R: a, b

6)      Osteointegrarea nu apare în următoarele cazuri:

a)      încărcarea prematură a implantului sau a grefei osoase;

b)      migrarea apicală a celulelor epiteliale între os şi implant;

c)       inserarea cu presiune a implantului;

d)      în cazul stabilităţii primare asociate plasării implantului în os de densitate mare;

e)      echilibrării ocluzale corecte.

R: a, b, c

Curs I - implantologie

7)      Nu sunt indicaţii ale implanturilor dentare:

a)      edentaţia unitară delimitată de dinţi sănătoşi;

b)      stabilitatea protezei mobile;

c)       absenţa dinţilor stâlpi necesari realizării unei punţi;

d)      retenţia unei proteze mobile;

e)      agenezia dentară.

R: b, d

8)      Sunt contraindicaţii absolute ale implanturilor dentare:

a)      afecţiuni sistemice (PCE, neoplazii);

b)      pacient tânăr în perioada de creştere;

c)       dependenţa de alcool;

d)      lipsa retenţiei unei proteze mobile;

e)      cardiopatii cu risc major;

R: a, b, e

9)      Nu sunt indicaţii relative ale implanturilor dentare:

a)      spaţiul protetic inadecvat;

b)      tulburări psihice (schizofrenie, paranoia);

c)       dependenţa de alcool;

d)      cardiopatii cu risc major;

e)      absenţa dinţilor stâlpi necesari realizării unei punţi.

R: d, e

10)   Printre analizele ce se impun a fi făcute înainte de realizarea implantului dentar se numără:

a)      coagulograma;

b)      hemo-leucograma;

c)       electroencefalograma (EEC);

d)      VSH;

e)      EKG;

R: a, b, d, e

11)   Despre diabetul necontrolat se poate spune că:

a)      determină imunitate scăzută;

b)      nu afectează remodelarea osoasă;

c)       alterează micro-vascularizaţia;

d)      determină o cicatrizare lentă;

e)      pacienţii nu sunt predispuşi la infecţii postoperatorii;

R: a, c, d

12)   Alcoolul reprezintă factor de risc local în implanturile dentare deoarece:

a)      afectează osteointegrarea;

b)      alterează funcţiile ficatului;

c)       nu dereglează sinteza de protrombină şi vitamina K şi prin urmare nu afectează coagularea;

d)      afectează cicatrizarea celulară;

e)      inhibă proliferarea osteoblastelor şi măreşte activitatea osteoclastelor;

R: b, d, e

13)   Despre bruxism nu putem spune că:

a)      influenţează osteointegrarea in anumite cazuri;

b)      afectează prognosticul pe termen lung;

c)       constituie o complicaţie protetică;

d)      în cazul realizării unor implanturi acestea vor fi cu diametru cât mai mare;

e)      se impune gutiera ocluzală nocturnă;

R: a, b

14)   Examenul clinic exobucal referitor la evaluarea ATM şi deschiderea gurii urmăreşte:

a)      existenţa durerii;

b)      existenţa trismusului;

c)       culoarea feţei;

d)      deviaţii pe traseul deschiderii sau închiderii gurii;

e)      lanţul ganglionar cervico-facial

R: a, b, d

15)   Diagnosticul parodontal şi prognosticul fiecărui dinte se pune în funcţie de următoarele cu excepţia:

a)      inflamaţia gingivală;

b)      indicele de sângerare;

c)       spaţiul protetic restant;

d)      starea parodonţiului marginal;

e)      mobilitatea dentară;

R: c

16)   Analiza ocluzală în vederea realizării unui implant, nu urmăreşte:

a)      contactele premature;

b)      interferenţele în lateralitate şi propulsie;

c)       edentaţiile vechi;

d)      adâncimea pungilor parodontale;

e)      raportul dintre dinţii maxilari şi mandibulari static şi în mişcare;

R: c, d

17)   Examenul protetic în vederea realizării unui implant urmăreşte:

a)      contactele premature;

b)      alegerea tipului de restaurare protetică;

c)       spaţiul protetic restant;

d)      mobilitatea dentară;

e)      edentaţii vechi – spaţiu protetic mic;

R: b, c, e

18)   Evaluarea estetică în vederea realizării unui implant vizează următoarele cu excepţia:

a)      calitatea şi cantitatea gingiei;

b)      linia surâsului;

c)       faţetele de uzură;

d)      susţinerea buzelor;

e)      linia coletelor dinţilor adiacenţi;

R: c

19)   Prin intermediul OPG sunt vizualizate:

a)      maxilarul, mandibula, arcadele dentare, ATM;

b)      sinusurile maxilare, resorbţia osoasă, leziuni reziduale, fosele nazale;

c)       numai maxilarul şi mandibula;

d)      numai maxilarul, mandibula, sinusurile maxilare şi ATM;

e)      numai a) este corectă;

R: a, b

20)   Inconvenientele OPG sunt următoarele cu excepţiile:

a)      calitatea imaginii este invariabilă;

b)      coeficientul de mărire este variabil (de la 1,1 la 1,4);

c)       distorsiunea volumetrică este de la 50-70% în plan orizontal;

d)      distorsiunea volumetrică este de la 10-30% în plan vertical;

e)      distorsiunea volumetrică este de la 30-50% atât în plan vertical cât şi în plan orizontal;

R: a, e

21)   Despre CT se poate spune că:

a)      oferă informaţii asupra raporturilor tridimensionale între diferite elemente ale unei regiuni;

b)      aceste raporturi nu sunt vizualizate sub formă de secţiuni;

c)       nu realizează reconstrucţii tridimensionale;

d)      simulează „mise en place” a unui implant;

e)      intotdeauna poate fi indentificat canalul mandibular;

R: a, d, e

22)   Despre RMN se poate spune că:

a)      este cea mai inovativă tehnică a investigaţiei medicale;

b)      nu utilizează câmpuri magnetice şi detectori electromagnetici;

c)       nu iradiază;

d)      este utilizată în medicină începând cu 1980;

e)      este bun în definirea mineralizării osoase;

R: a, c, d

23)   Nu sunt factori generali ai prognosticului implantar:

a)      dinţii reziduali;

b)      tulburări de nutriţie;

c)       sistemul imunitar;

d)      pierderi osoase;

e)      flora bacteriană;

R: a, d, e

24)   Sunt factori locali ai prognosticului implantar:

a)      tabagismul;

b)      dinţii reziduali;

c)       cariile dentare;

d)      sistemul imunitar;

e)      pierderi osoase;

R: b, c, e