Etapa I. Anamneza afecţiunilor generale + completarea fişei pacientului
Este bine să folosim un chestionar
imprimat (foaie de observaţie sau fişe de tratament) pentru a nu uita una sau
alta din bolile importante. Aceasta are de asemeni o mare importanţă în caz de
probleme medico-legale.
Unii pacienţi necesită un tratament cu
antibiotice, curativ sau preventiv (reumatism articular acut, grefe de valve
cardiace, chimioterapie, radioterapie, diabet).
Alţi pacienţi pot fi purtători de boli
infecţioase (hepatite, herpes, SIDA) care reclamă o protecţie pentru medicul
curant şi personalul ajutător, prin purtarea obligatorie de mănuşi, mască şi
ochelari.
Pentru a evita unele interacţiuni
medicamentoase, trebuie să cunoaştem înainte de efectuarea anesteziei, dacă
pacientul urmează unele tratamente medicamentoase pe cale generală ( Atenţie la
anticoagulante!)
De importanţã deosebitã
în tratamentul endodontic sunt câteva manopere care interferã cu starea de
sãnãtate a pacientului. Acestea sunt anestezia, manopera sângerândã de
extirpare a nervului dentar şi tratamentul canalelor infectate ce pot constitui
adevãrate focare infecţioase. Tratamentul endodontic necesitã intervenţii
sângerânde şi anestezie.
I. Aparatul cardio-vascular
1. HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ
·
HIPERTENSIUNE arterialã severã =
= dacã
presiunea sistolicã > 200mmHg sau cea diastolicã ≥ 110mmHg
= în cazul unor
urgenţe, pacientul este trimis la un serviciu de chirurgie
- ! Temporizãm
orice manoperã sângerândã sau care necesitã anestezie
·
HIPERTENSIUNE arterialã moderatã =
= dacã presiunea sistolicã < 200mmHg sau cea diastolicã
< 110mmHg
= pacientul
este sub tratament antihipertensiv
- recomandãm
un protocol pt. reducerea anxietãţii
!Nu
folosim anestezie cu vasoconstrictor
2.
CARDIOPATIE ISCHEMICĂ
·
CARDIOPATIE ISCHEMICĂ cu anginã pectoralã
- ANGINA
PECTORALĂ – declanşatã de efort
minim, care nu rãspunde la NITROGLICERINĂ
!
Temporizãm orice manoperã sângerândã sau care necesitã anestezie
- ANGINA
PECTORALĂ – cu crizele sunt rare şi cedeazã rapid la NITROGLICERINĂ
- recomandãm
un protocol pt. reducerea anxietãţii
!Nu
folosim anestezie cu vasoconstrictor
·
CARDIOPATIE
ISCHEMICĂ cu ARITMII – fãrã anticoagulant
!Nu
folosim anestezie cu vasoconstrictor
CARDIOPATIE
ISCHEMICĂ, ARITMII – dacã are prescrise ANTICOAGULANTE, se
cere
confirmarea cardiologului pt. intervenţii sângerânde
!Necesarã
întreruperea medicaţiei anticoagulantã (în extracţii) conform prescrierii
medicului currant. Atenţie la Plavix.
3.ACCIDENTE
VASCULARE CEREBRALE
·
ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL - recent (mai
puţin de 6 luni)
! Temporizãm orice manoperã sângerândã sau care
necesitã anestezie
·
ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL - mai vechi de
6 luni
! Se
cere protocolul anticoagulant separate
!Protocol
de reducere al anxietãţii
4.VALVULOPATII
·
VALVULOPATII
congenitalã
sau dobânditã + ENDOCARDITĂ
bacterianã în antecedente
+ PROTEZE VALVULARE sau VASCULARE + MALFORMAŢII CARDIACE
sau VASCULARE NECORECTATE
! Nu folosim anestezie cu vasoconstrictor
!Antibioterapia
– necesarã
Antibioterapie profilacticã:
a).Amoxicilinã/Ampicilinã
→preoperator
– 1orã înaintea intervenţiei: -Amoxicilinã/Ampicilinã i.m. sau i.v. -1g adulţi
-500mg copii 5-10ani
-250mg copii sub 5ani
→postoperator-la6re
dupã intervenţie: -Amoxicilinã/Ampicilinã i.m. sau i.v. -500g adulţi
-250mg
copii 5-10ani
-125mg copii sub 5ani
b).Gentamicin
→preoperator
– 1orã înaintea intervenţiei: Gentamicin i.m. sau i.v. -120 mg adulţi
-2mg/kgc copii
→postoperator-la
6 ore dupã intervenţie: -Amoxicilinã/Ampicilinã i.m. sau i.v. -500g adulţi
-250mg copii 5-10ani
-125mg copii sub 5ani
c).Clindamicin - per os
→preoperator
– 1orã înaintea intervenţiei: - 600mg adulţi
- 20mg/kgc copii
→postoperator
– la 6 ore dupã intervenţie: - 300mg adulţi
- 15mg/kgc copii
d).Cephalexin/Cefadroxil - per os
→preoperator
– 1orã înaintea intervenţiei, dozã unicã: - 1,2g adulţi
-
15mg/kgc copii
e).Azithromicin/Clarithromicin - per os
→preoperator
– 1orã înaintea intervenţiei, dozã unicã: - 500 mg adulţi
-
15mg/kgc copii
5.PURTĂTORII de PACE- MAKER,
STIMULATOARE implantate cerebral - Parkinson
! Nu folosim echipamente electrice
(electrocauterul, aparat cu ultrasunete pt. detartraj sau trat. de canal)
II. Aparatul
respirator
1.ASTM BRONŞIC → dacã prezintã infecţie
respiratorie sau wheezing
! Se va temporiza o intervenţie sângerândã, ce
necesitã anestezie
→ dacã
NU prezintã infecţie respiratorie sau wheezing
! La
pacienţii cu medicaţie de corticosteroizi - Consultat medicul curant pt. o
eventualã mãrire a dozei de corticosteroizi în intervenţii sângerânde
! Protocol de reducere al anxietãţii
! Nu
Antiinflamatorii nesteroidiene
2. BPOC (Bronhopneumonie obstructive
cronicã
! La pacienţii cu medicaţie de
corticosteroizi - Consultat medicul curant pt. o eventualã mãrire a dozei de
corticosteroizi în intervenţii sângerânde
! Nu
Antiinflamatorii nesteroidiene
! Nu
sedative,
hipnotice, narcotice, oxigenoterapie
III. Aparatul
endocrin şi bolile de nutriţie
1.
Diabetul zaharat
·
insulino-dependent
!Intervenţiile
se programeazã dimineaţa dupã micul dejun şi doza uzualã de insulinã
!
Atenţie la semnele de hipoglicemie: hipotensiune, foame, toropealã, greaţã,
transpiraţii sau tahicardie → Necesarã adm. de glucozã.
! Dacã
pacientul este incapabil temporar sã se alimenteze, insulina se reia cu
alimentaţia, conform prescrierii medicului curant.
·
insulin-independent
! Dacã
valorile glicemiei nu sunt în parametrii normali, se evitã intervenţiile mai
laborioase cu sângerãri, pânã la normalizarea valorilor glicemiei.
! Se
pot prescrie antibioterapie profilacticã
Ampicilinã/Amoxicilinã
500mg -adult
Augmentin
forte 1g- adult
2.Insuficienţã
corticosuprarenalã
!
Consultat medical curant în vederea eventualei suplimentãri a dozei de
corticosteroizi
-
intervenţiile
minore – Necesitã de obicei doar protocol de reducere a anxietãţii
-
intervenţiile
laborioase – Necesitã suplimentarea dozei de corticosteroizi,
chiar dublarea
dozei,
chiar înaintea intervenţiei
!
Atenţie la simptomele scãderii nivelului de corticosteroizi determinatã de
stress: hipotensiune, greaţã, sincopã, febrã
3. Tulburãri ale funcţiei
tiroidiene
·
HIPERTIROIDISMUL
! Se
evitã anestezia cu vasoconstrictor
Criza tireotoxicã – simptome precoce: - stare de
agitaţue, greaţã, crampe abdominale.
– simptome
tardive: - febrã, tahicardie,decompensare cordiacã → pacientul devine
hipotensiv, şi deseori decedeazã, dacã nu se intervine
!
Inspecţia şi palparea tiroidei – în cazuri de suspiciune de hipertiroidism
·
HIPOTIROIDISM
!Dacã
simptomele sunt moderate – nici o modificare
Simptomele
precoce ale hipotiroidismului – astenie, constipaţie, creşterea în greutate,
cefalee, tulb. de menstrã şi edeme.
4. Obezitatea
Conduita
terapeuticã = în funcţie de complicaţiile declanşte de obezitate:
– cardiovasculare (hipertensiune arterial,
aterosclerozã, insuficienţã cardiacã)
- metabolice - diabet
-
hiperuricemi
- respiratorii – disfuncţie ventilatorie
- hipertensiune pulmonarã
- apnee nocturnã
5. Feocromocitom
=
tumorã a glandei suprarenale ce secretã catecolamine (adrenalinã,
noradrenalinã)
!
Manifestãri – hipertensiune, hiperglicemie
!
Netratatã chirurgical - temporizarea intervenţiilor sângerânde ce necesitã
anestezie, pânã la controlul afecţiunii de fond
!
Afecţiunea tratatã – protocol de reducere a anxietãţii
-
monitorizare
- anestezie
fãrã adrenalinã
IV.
Sistemul nervos central, neuromuscular
1. Convulsiile
! se
determinã frecvenţa, tipul, durata şi sechelele dupã convulsii
! se
determinã tipul medicamentelor şi respectarea administrãrii acestora
!
Protocol de reducere a anxietãţii
2. Alcoolismul cronic
!
Etanolul interacţioneazã cu majoritatea sedativelor (potenţând sedarea) folosite
pentru controlul anxietãţii în chirurgia oralã
!
Agitaţie, tremor în caz de abstinenţã (dacã întrerup brusc aportul zilnic)
V.
Aparatul urinar
1. Insuficienţã renalã cronicã - dializã
! Se
administreazã profilactic antibiotice
!
Intervenţiile sângerânde sau ce necesitã anestezie se realizeazã cu o zi
înainte de dializã.
! Se
evitã medicamentele cu metabolizare sau excreţie renalã sau se vor folosi în
doze mici pt.a evita toxicitaea sistemicã.
VI. Boli hepatice
! boli
hepatice severe = boli infecţioase sau
consum de toxice hepatice(alcool)
! Se
modificã doza sau se evitã medicamentele metabolizate hepatic
!
Disfuncţii hepatice severe necesitã spitalizare pentru intervenţii chirurgicale
!
prezintã timp de sângerare crescut(timp de protrombinã PT) – necesar uneori
adm. de vit.K
! Se
considerã cã sunt purtãtori de virus hepatic → se lucreazã cu precauţie
VII. Afecţiuni hematologice şi oncologice
1. Leucemii şi limfoame
!
Simptome = anemie ce cauzeazã – astenie psihicã
- obosealã fizicã
- dispnee
!
Tratamentul citostatic poate determina infecţii bacteriene severe
!
Manifestãri hemoragice prezente – purpurã
- epistaxis
- gingivoragii
- hematoame
!
Leucemie acutã – CONTRAINDICAŢIE
ABSOLUTĂ pt. orice intervenţie sângerândã sau chirurgicalã
!
Leucemie cronicã – intervenţii(chirurgicale) în condiţii de spitalizare,
hemostazã foarte bunã, sub protecţie de antibiotice.
!
Limfoamele sunt tumori maligne ale celulelor sistemului imunitar, localizate în
diferite ţesuturi; prezintã aceeaşi conduitã terapeuticã similarã celei din
leucemia cronicã.
2. Coagulopatii congenitale
!
Istoric de epistaxis, hematurie, menstruaţii abundente şi hemoragii spontane –
necesitatea unor teste de laborator pentru coagulare
!
Conduita terapeuticã stabilitã de medicul hematolog
!
Hemofiliile A,B sau C(boala von Willbrand) – intervenţiile
sângerânde(extracţii) se fac în mediu spitalicesc
!
pacienţii care primesc adesea perfuzii prezintã risc crescut de a contacta
accidental virusul hepatic sau HIV → mãsuri de protecţie în timpul intervenţiei
!
Anestezia se face prin infiltraţie localã, anestezia troncularã perifericã are
risc de a leza vasele mari.
! Dupã
extracţii se folosesc coagulante topice.
3. Boli oncologice
!
Pacienţii au tratament radio-chimio-chirurgical.
!
Manopere cât mai curate, atraumatice, cu hemostazã foarte bunã
!
Administrare profilacticã de antibiotice
VIII. Pacienţi care urmeazã tratamente
cornice
1. Tratament cu anticoagulante şi antiagregante
! Se va
cântãri necesitatea continuãrii terapiei anticoagulante faţã de necesitatea
formãrii cheagului postoperator – decizie luatã împreunã cu medical curant.
! Dacã
pacientul ia:
-
ASPIRINA/aspenter – poate fi întreruptã temporar
– dupã 1 sãptãmânã de când a fost opritã
Administrarea
nu mai are efect antiagregant
-
HEPARINA – se amânã intervenţia pânã când se
inactiveazã – 6 ore pt cea adm. intravenous
-
24 ore pt. cea adm. subcutanat
-
CUMARINICE – se întrerupe cu 2-3 zile înainte de
intervenţie
- plaga se umple cu substanţe trombogene
- reluarea tratamentului cu
anticoagulante în ziua intervenţiei(efectul
anticoagulant
apare la 2-3zile dupã administrare)
2. Antidepresive (antidepresive
triciclice sau IMAO)
! Nu se
folosesc sedative – se folosesc mijloace nonfarmacologice de reducere a
anxietãţii
! Se
evitã anestezicele cu vasoconstrictor
IX. Consum de droguri
LEZIUNI CE NE ORIENTEAZĂ SPRE ANUMITE
AFECŢIUNI
! Putem observa:
-
în
leucemii acute - gingivitã hiperplazicã
cu aspect pseudoscorbutic
-
în
granulocitozã – stomatitã ulcero-necroticã
-
în
anemie pernicioasã – mucoasã lingualã modificatã – glosita Hunter
-
în
anemii ipocrome – ragade comisurale
-
în
intoxicatie cu metale – lizereu gingival
-
în
carenţe de vit.C – tumefierea gingiilor, hemoragii, ulceraţii, mobilitate
dentarã
-
în febre
eruptive: - rujeolã – semnul lui Kőplik
-
scarlatinã – limbã zmeurie, enetem bucal
-
febrã tifoidã – ulceraţii bucale
Etapa II.
Anamneza afecţiunii dentare – motivul prezentãrii pacientului în cabinet
Prin anamneza orientate strict
asupra unui dinte trebuie sã obţinem toate informaţiile care
alcãtuiesc
tabloul examenului subiectiv din cadrul simptomatologiei patologice.
Întrebãri
ce ne ghideazã în conturarea unui examen subiectiv corect şi complet:
1. Dintele de diagnosticat este motivul
prezentãrii în cabinetul stomatologic
R1: Durerea.
= carie sau proces inflamator acut
Care
sunt caracteristicile durerii.
a)
Localizarea dintelui – Unde vã doare?
b)
Intensitate, definirea durerii (acut, lancinant,
pulsatil, jenã) – Cât de puternic vã doare? Cum vã
doare?
c)
Factorii declanşatori – La ce vã doare? (rece,
dulce, cald, spontan)
d)
Dacã avem factor declanşator, durata senzaţiei
dureroase dupã încetarea stimulului– Cât
dureazã
durerea dupã încetarea stimulului?
e)
Durata crizei dureroase – Cât timp ţine durerea?
f)
Distribuţia crizelor dureroase zi/noapte – Când
vã doare mai des ziua, noaptea?
g)
Factorii ce calmeazã durerea – La ce vã trece
durerea (rece, cald, antialgice/pastile)?
h)
Localizarea procesului inflamator. - Puteţi
mesteca? Vã doare când muşcaţi pe dinte? → ne
orientãm
spre un proces inflamator al pulpei radiculare sau proces inflamator endoosos
i)
Caracterul iradiant al durerii. – Iradiazã
durerea şi la dinţii vecini?
j)
Antecedentele dureroase – De când vã doare? De
cât timp vã doare? Când v-a durut prima
data?
k)
Dacã pe dintele în cauzã s-au efectuat
intervenţii stomatologice – Vi s-a mai lucrat la acest
dinte? Ce
anume şi când?
R2: Jenã, discomfort = ne orientãm spre proces
inflamator cronicizat
a)
Factorii ce produc discomfortul - Când aveţi discomfort
(în timpul masticaţiei, dupã masã,
periaj)?
b)
Simptome asociate – Vã curge sânge sau puteţi sã
asociaţi altceva cu apariţia durerii?
c)
Motivul apariţiei jenei - Vã rãmân resturi
alimentare între dinţi? Unde ?
d)
Localizarea jenei - Evitaţi sã mâncaţi pe
partea….? De ce?
e)
Localizarea procesului inflamator. - Puteţi
mesteca? Vã doare când muşcaţi pe dinte?
f)
Antecedentele dureroase – De când vã doare? De
cât timp vã doare? Când v-a durut prima
data?
g)
Dacã pe dintele în cauzã s-au efectuat
intervenţii stomatologice – Vi s-a mai lucrat la acest
dinte?
Ce anume şi când?
R3: lipsa durerii
a)
Motivul nemulţumirii (modificãri de culoare,
procese carioase nedureroase, miros fetid) – Ce
vã deranjeazã?
b)
Antecedentele dintelui. – Va durut vreodatã
dintele? Când? Cum?
c)
Dacã a avut antecedente dureroase, se pun
întrebãrile de la R1 pentru a diagnostica procesul
afecţiunii
anterioare, ca sã ne orientãm spre o complicaţie a acesteia
d)
Depistarea eventualilor factori ce ar produce
durere. – Vã doare la ceva?
e)
Dacã pe dintele în cauzã s-au efectuat
intervenţii stomatologice – Vi s-a mai lucrat la acest
dinte?
Ce anume şi când?
2. Dintele de diagnosticat nu este motivul
prezentãrii în cabinetul stomatologic, fiind propus
de cãtre medic pentru a fi tratat
a)
Vã doare sau v-a durut vreodatã?
În
funcţie de rãspuns se pun întrebãrile anterioare.
Etapa III. Examenul obiectiv.
Se
poziţioneazã pacientul şi se efectueazã examenul cu sonda şi oglinda.
Inspecţia – se
observã cu oglinda →dintele în cauzã procesele carioase, obturaţii, etc., vestibular, oral, ocluzal şi interdentar
→dinţii vecini şi eventual antagoniştii
Palparea – cu
sonda se depisteazã eventualele carii (din şanţuri, interdentare), canale
radiculare, zone dureroase, carii secundare (prin inserarea vârfului sondei
între obturaţii şi dinte).
-
NU se foloseşte forţa la palpare
-
NU se înţeapã cu putere formaţiuni moi fãrã
anestezie (putem produce dureri violonte)
sau fundul
cavitãţiilor carioase, eventual se ating uşor avertizând pacientul.
“Acum o
sã ating o zonã care s-ar putea sã doarã. Vã rog sã ridicaţi mâna stângã dacã doare!”
Percuţia – dacã
pacientul acuzã din start durere la
masticaţie, se preseazã uşor pe dinte
dinspre ocluzal, ocluzo-apical(percuţie în ax) şi transversal, dinspre
vestibular, vestibule-oral(percuţie transversal).
- cu
mânerul sondei se ciocãne (cu forţã
moderatã) dinspre ocluzal, ocluzo-apical(percuţie în ax) şi transversal, dinspre
vestibular, vestibule-oral(percuţie transversal). Percuţia trebuie începută întăi cu dinţii vecini
consideraţi sănătoşi, apoi dintele cauzal trebuie intercalat şi continuată cu
alţi dinţi sănătoşi. Se numãrã 1,2,3,4,5 şi se cere pacientului sã specfice
cifra corespunzãtoare apariţiei durerii.
Cu pensa se cuprinde dintele între braţele
sale şi se fac mişcãri vestibuloorale pentru depistarea eventualelor mobilitãţi
(grade de mobilitate)
Grade
de mobilitate – grad I –lipsa mobilitãţii – mişcãri imperceptibil
- grad II – mobilitate vestibule-oralã şi
mezio-distalã este mai micã de 1mm
- grad III – mobilitate vestibule-oralã este
mai mare de 1mm şi se adaugã mobilitatea în ax
Examenul radiologic
-
Evidenţierea: -
prezenţei cariilor, obturaţiilor, apropierea acestora faţã decamera
pulparã
- adaptãrii marginale,
pragurilor lanivel interdentar
- spaţiul endodontic,
tratamente de canal şi corectitudinea lor
- reacţii periapicale,
periradiculare, pungi parodontale, etc
- fracture, fisuri
Ce se
urmãreşte pe o radiografie:
La nivel coronar al dintelui -
conturul coroanei, adaptarea restaurãrilor coronare
- camera
pulparã, apropierea restaurãrilor faţã de aceasta
-
închiderile marginale ale restaurãrilor (obturaţii debordante la colet, carii
secundare)
La nivelul rãdãcinii –
canalul radicular – numãr şi permeabilitatea canalelor
- obturaţii de canal – corecte/ incorecte
- RCR
-
carii de rãdãcinã
La nivelul spaţiului periradicular şi
periapical – lamina continuã
- sp.periradic. - dimensiuni uniforme, neîntrerupt
- sp.periapical normal configurat, raportul cu obturaţiile de canal
La nivelul osului alveolar adiacent –
normal configurat, trabecule neîntrerupte/demineralizate
-
formaţiuni anatomice vecine normale
Ex. –
maxilar –sinus maxilar - podeaua sinusului neîntreruptã
- raportul rãdãcinilor molari +
premolari cu sinusul
-
mandibulã – canalul alveolar inferior şi raportul cu apexul molarilor inferiori
- gaura mentonierã –
a nu se confunda cu formaţiuni chistice (în dreptul PM2-M1)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariul a fost trimis cu succes!