1.
Enumerati principiile care stau la baza aprecierilor
dentogenice:
a)
compozitia;
b)
unitatea;
c) fortele de coeziune si fortele de segregare;
d) simetria ( 2 aspecte: orizontala si radial );
e)
proportia
si ritmul;
f)
echilibrul;
g)
dispunerea
liniilor;
h)
dominant;
i)
personalitatea;
2.
Ce este numarul de aur si
cum se evidentiaza el la nivelul dintilor frontali superiori?
Phi, numit si “numarul de aur” sau
“propozitia divina” este egal cu 1,618 si a fost imaginat de Euclid, teoretizat
de Pitagora si aplicat de Phidios. In timpul renasterii este reluat de Leonardo
da Vinci si Fibonacci.
Raportul dintre latimea dintilor
frontali superiori este: 1,618 I.C., 1 I.L. si 0,618 ½ din Canin.
3.
Puncele antropometrice din
norma frontala.
Trichion (Tr) – aflat la intersectia dintre linia mediana si insertia parului
Pronasion – punctul cel mai anterior al nasului
Nasion (N) – intersectia dintre linia mediana si sutura nazo-frontala
Subnazale (SN) – intersectia dintre linia mediana si santul narinar
Spina nazala
anterioara (SNA) – punctul cel mai anterior pe linia
mediana de la baza aperturii piriforme
Pognonion (Pg) – punctul cel mai proeminent pe linia mediana la nivelul mentonului
Gnation (Gn) – punctul cel mai inferior pe linia mediana la nivelul mandibulei
Labiale superior
(Ls) – intersectia dintre linia mediana si rosul buzei
superioare
Labiale inferior (Li) – intersectia dintre
linia mediana si rosul buzei inferioare
Stomiin (St) – intersectia dintre linia mediana si
linia interlabiala
Punctele antropometrice din norma lateral:
Orbitale (Or) – punctul cel mai inferior de pe conturul
inferior al orbitei
Tragion (T) – intersectia santului pretragian cu
marginea inferioara a arcadei zigomatice
Zygion (Zy) – punctul cel mai extern al arcadei
zigomatice
Gnonion (Go) – punctul cel mai inferior, posterior si
exterior de pe unghiul mandibulei
Kondilion (Kdl) – punctul cel mai
superior al condilului mandibular
Chelion (Ch) – punctul cel mai extern al liniei
comisurale
Alare (Al) – punctul cel mai extern al aripii
nasului
4.
Indexul facial
Fata are doua dimensiuni, latime si
inaltime.
Inaltimea fetei se masoara de la Nasion
la Gnation. Latimea fetei se masoara de la Zygion stang la Zygion drept.
Cele doua dimensiuni se impart si se
inmultesc cu 100, rezultand indexul facial. Daca indexul facial este mai mare
de 88, avem tip leptoprosop. Daca indexul facial este mai mic de 88, avem tip
euriprosop.
5.
Tipurile morfologice dupa
Sigaud si relatia cu garniturile de dinti.
Sigaud
imparte tipurile morfologice dupa conturul facial astfel:
-
cerebral
(cand etajul superior este mai mare)
-
musculos (cand nu exista
diferente intre etaje)
-
respirator (cand etajul
mijlociu este mai mare)
-
digestive (cand etajul
inferior este mai mare)
O alta clasificare este pe tipuri
constitutionale: leptoprosop, mezoprosop si euriprosop.
Garniturile de dinti se aleg in functie
de conturul fetei, astfel incat sa corespunda formei incisivului central
superior:
Q = dinte patrat
T = dinte triunghiular
O = dinte ovalar
Ex: TQ = garnitura cu dinti triunghiulari cu unghiuri
nerotunjite
OT = garnitura de dinti ovalari si un pic triunghiulari
6.
Cum influenteaza subdimensionarea dimnsiunii vertical a
etajului inferior fizionomia?
Prin pierderea DVO se produce:
-
o falsa hipertrofie cu
latirea fetei
-
colaps
muscular prin scurtarea fibrelor nervoase cu prabusirea partilor moi la
comisuri
-
accentuarea
santurilor perilabiale
-
vizibilitatea
redusa a rosului buzelor
-
aspectul
imbatranit
-
oboseala
in masticatie prin suprasolicitarea muschilor ridicatori ai mandibulei
-
profil
concav
7.
Care sunt valorile vizibilitatii incisivilor?
Conturul dintilor este considerat
normal atunci cand este vizibila o zona de 0,50mm. La barbati vizibilitatea
este de 1,91mm, iar la femei de 3,40mm.
Exista si modificari rasiale, astfel
incat Incisivii centrali superiori sunt cei mai vizibili la rasa alba si mai
putin vizibili la rasele galbena si neagra. Incisivii centrali inferiori sunt
cei mai vizibili la rasa galbena si mai putin vizibili la resele negra si alba.
8.
Care sunt tipurile de zambet si cum se materializeaza ele?
Zabetul reprezinta cea mai primitive
dar esentiala abilitate a omului de a comunica cu semenii sai.
Exista multe tipuri de zambet in
functie de un anumit contur al partilor moi:
-
zambetul inestetic – este
zambetul cu descoperirea completa a dintilor si a zonei gingivale datorita unei
hipertonicitati a musculaturii etajului inferior al fetei
-
zambetul
perfect – cand buza acopera coletul, lasand vizibile foarte putin din papilele
interdentare
-
zambetul,
in care dintii sunt acoperiti foarte mult, cu vizibilitate foarte redusa
-
zambetul
in acolada – cand zona frontala este acoperita, iar zonele laterale sunt
descoprite.
9.
Care este semnificatia adanciturii faciale?
Santurile
peribucale sunt perprndiculare pe directia de actiune a muschilor; sunt in
continuarea meridianelor energice.
Exista o influenta a starii de sanatate
asupra adancirii acestor santuri, care debuteaza la varsta de 25 de ani prin
modificarea structurii energice umane.
Santul nazo-labial accentuat este
characteristic celor cu pofta de viata.
Santul labio-mentonier este dependent
de sacul lacrimal.
Santul paralabial se adanceste incepand
cu varsta de 30 de ani si devine foarte vizibil la edentatul total.
Intre aceste santuri se formeaza o
creasta tegumentara – se fac ridectomii.
10.
Ce este coridorul bucal si
ce importanta estetica are?
Coridorul bucal reprezinta spatiul
dintre fetele vestibulare ale dintilor laterali si mucoasa jugala; este spatiul
intunecat, care creeaza un anumit contur natural al arcadei dentare.
Daca dintii din zona laterala sunt
montati spre vestibular, spatiul se micsoreaza, putand veni in contact cu
mucoasa jugala pana la disparitia spatiului.
Daca
dintii din zona laterala sunt montati spre oral, spatiul se mareste.
11.
Cum se pot produce iluzii optice (dimensionale si cromatice)
actionand asupra curburilor dintilor frontali superiori?
Iluziile
optice sunt date de proiectia, absortia, retinerea si reflectia luminii pe
suprafata dentara.
O curbura mai accentuate
face ca dintele sa para mai mic. O curbura aplatizata face ca dintele sa para
mai lat.
Pentru ca un dinte sa para mai lung, se accentueaza convexitatea pe
vertical. Pentru
a parea mai scurt, se accentueaza convexitatea centrala.
12.
Ce sunt ambrazurile dentare si cum influenteaza ele estetica
dintilor frontali?
Ambrazura reprezinta spatiul dentar virtual
ocupat de papila interdentara, daca parodontiul marginal este normal. Ambrazura
este reversibila in gingivite si ireversibila in parodontopatii marginale cronice.
Poate fi redusa in cazul inghesuirilor dentare si marita in cazul tremelor sau
diastemelor.
13.
Enumerati posibilitatile de
ancorare, care au si character fizionomic la protezele scheletate.
Se folosesc dispositive speciale cu
caracter fizionomic: culise, telescoape, capse, bare cu calareti, magneti.
Acestea necesita realizarea unor pregatiri protetice fixe.
14.
Ce reguli de montare a
dintilor recomanda Frush si Fisher?
Frush si Fisher
clasifica personalitatile in 3 categorii:
-
vigurosii, cu incisivii
centrali foarte aparenti, cu alura robusta si primitiva
-
delicatii, cu incisivii
centrali gracili, fragile si stersi
-
intermediarii,
cu dintii agreabili, robust in mod moderat, sanatosi si placuti.
15.
Ce este “overdenture” si cum se realizeaza o restaurare
fizionomica?
“Overdenture” este
denumirea pentru supraprotezare.
In cazul edentatiilor
subtotale, sunt necesare protezari, care sa nu para vizibile atunci cand
pacientul vorbeste sau rade. Este necesar un sistem special de prindere –
barele cu calareti – care nu este vizibil si care se fixeaza fie intre 2
coroane, fie intre 2 dispozitive.
Pe sectiune, barele cu calareti
pot fi: dreptunghiulare (Gilmore), rotunde (Ackerman), ovale (Dolner).
Permit o buna mentinere
a protezei, dar dintii remanenti sunt suprasolicitati.
Supraprotezarea permite
comodarea cu o proteza clasica.
16.
Care sunt modificarile faciale, care afecteaza fizionomia la
edentatul total?
In general, starea de
edentatie totala determina reducerea dimensiunii vertical a etajului inferior
al fetei. La edentatul total, tulburarile de fizionomie sunt
prezente intotdeauna, dar vizibilitatea lor depinde de tonicitatea musculaturii
oro-faciale si de tesutul adipos.
Aceste tulburari
fizionomice sunt:
-
accentuarea
santurilor perilabiale
-
aparitia
ragadelor comisurale
-
infundarea
buzelor insotita de disparitia rosului buzei superioare si infundarea obrajilor
-
deformarea profilului
(profil accentuat convex prin proeminenta mentonului).
17.
Care sunt caracteristicile coloristice ale dintilor
frontali?
-
transluciditate
– repezinta posibilitatea diferitelor tesuturi de a difuza lumina
-
saturatie
(consistenta) – este data de structura coloristica a dentine (smaltul dentar
lasa sa treaca razele, permitand perceptia culorii dentare)
-
nuanta
– culoarea pura pe care o percepem in diferite situatii pe care le examinam.
Culoarea
nu se examineaza mai mult de 5 secunde, dupa care ochii medicului se odihnesc
pe culoarea albastra. Lumina
alba este ideala in examinarea culorii.
Incisivul lateral
superior este mai alb, iar incisivul central este mai inchis.
18.
Ce sunt fetetele-veneer si cum se slefuiesc dintii pentru
realizarea lor?
Fatetele veneer sunt
fatete din ceramica, care se aplica de obicei pe fata vestibulara a dintilor
frontali. Permit o restaurare dentara foarte estetica si in acelasi timp
conservatoare in comparatie cu procedeele care necesita preparatii dentare mult
mai ample.
Indicatii:
-
modificari de culoare
(traumatisme, afectari pulpare cronice, trat.cu tetraciclina)
-
corectarea
contururilor dentare defectuoase
-
corectarea
unor malpozitii fara trat. Orthodontic
-
corectarea
estetica a unor lucrari protetice fixe intact si functionale, dar inestetice
-
spatieri
(treme, diastema) – se inchide spatiul respectiv
-
dinti
nanici.
In cadrul prepararii
dintilor pentru fatetare, trebuie avute in vedere urmatoarele:
-
preparatiile trebuie sa
aiba limite nete
-
pe
suprafata preparata trebuie mentinut smaltul oriunde este posibil pentru o mai
buna aderenta
-
preparatia
trebuie facuta pe o adancime corespunzatoare obiectivului ales: un dinte foarte
inchis la culoare necesita o reparative mai adanca; dintii abrazati vestibular
sau cu defecte de smalt necesita o preparatie minima.
Preparare:
-
se
traseaza prin slefuire (cu freze diamantate speciale active pe muchie) doua
santuri vestibulare orizontale de ghidaj, dar fara a ajunge in dentina
-
la colet se slefuieste un
prag de aprox. 0.3-0,4
mm adancime
-
uneori
preparatia poate interesa si dentina, in cazul unor coloratii puternice
-
apoi se slefuieste pe
marginile proximale, mezial si distal, preparatia extinzandu-se interproximal
pana la aprox. 2/3
sau ¾ din aceasta zona
-
insulele ramase neslefuite,
se slefuiesc pana la adancimea santurilor de ghidaj
-
in zona incizala, se va
slefui numai daca este necesara alungirea sau redimensionarea marginii incizale
sau daca exista modificari; daca nu sunt modificari, se va pastra muchia
incizala intact
-
suprafetele interne ale
preparatiei trebuie finisate si rotunjite, iar marginile sa fie distincte
-in cazul dintilor laterali, fatetele pot acoperi fata V, ocluzala si una
sau ambele fete proximale (se reduc 0,5-1,5mm ocluzal).
19.
Ce este zona de influenta
protetica si ce importanta practica are?
Zona
de influenta protetica este reprezentata de etajul inferior al fetei (Sn – Gn)
cu rol determinant in estetica fetei. Elementele determinante sunt: contururile
partilor moi, santurile, buzele si arcadele dentare.
Din punct de vedere
estetic, etajul inferior trebuie sa fie egal cu etajele superior si mijlociu.
20.
Care sunt posibilitatile de
restaurare protetica ce au si caracter estetic intr-o edentatie frontala redusa
(absenta I.C. sup. cu pierderea de substanta osoasa)?
O edentatie frontala produce tulburari
fizionomice, fiind necesara o restaurare protetica cat mai estetica:
-
dintii
PONTOPIN = sunt casete prevazute cu niste radacini, insa apare un spatiu foarte
mare in zona frontala, care determina o tulburare fonetica. Aceasta zona poate fi completata cu acrilat roz, care prezinta dezavantajul
ca este irritant pentru mucoasa
-se poate insera un implant cu substanta de augmentare (hidroxiapatita,
biovitroceramica etc.).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariul a fost trimis cu succes!