Caria dentara

CARIA DENTARĂ

Clasificarea cariei dentare

dupã localizare	dupã evoluţie	dupã gradul de penetrare microbianã	dupã ţesuturile alterate
-în şanţuri şi fosete/gropiţe -pe suprafeţe proximale -caria cervical/radiculare	-cu evoluţie rapidã/umedã -cu evoluţie lentã/uscatã -staţionarã	-superficialã -de adâncime medie -profundã -penetrantã	-caria de smalţ -caria de dentinã -caria de cement

În raport cu extinderea procesului carios

Carie dentarã simplã: -caria de smalţ – carie de grd. I

                                   -caria dentine  - carie de grd. II

Carie dentarã complicatã: -caria complicatã cu inflamaţie pulparã – carie de grd. III

                                          -carie complicatã cu inflamaţie apicalã – carie de grd. IV

SIMPTOMATOLOGIE

= simptomatologie sãracã

Subiectiv  -  durerea – primul semn

                                   -  intensitate variabilã declanşatã de stimuli rece, dulce, acru

Obiectiv 

Inspecţie – se poate constata: -  patã cretoasã

                                                 -  marmoraţia şanţurilor

                                                 -  cavitate carioasã

                                                 -  papilã tumefiatã şi inflamatã

                                                 - zone de smalţ modificate de culoare

! zonã de smalţ coloratã + papilã inflamatã → carie interdentarã

Palpare  - completeazã Inspecţia

               -  se efectueazã cu sonde rigide

               -  patã netedã/ rugoasã

               -  cavitate – durã/moale

               -  grad de sensibilitate

               -  obligatoriu înainte de examinarea zonelor interproximale = detartraj

                         

Percuţie – în ax şi transversal - negativã

Examenul radiologic – pentru depistarea cariilor -     incipiente

-    interproximale

-    carii de cement

Teste de vitalitate – pentru diagnosticul diferenţial între caria simplã şî caria complicatã

Diafanoscopia – evidenţiazã - procesele carioase  -    incipiente

-    interproximale

                                                - necroze frontale

                                                - granulom Pallazi

Proba firului de mãtase – introdusã între dinţi, dacã se scãmoşeazã reprezintã semn relativ de carie (sau depozite de tartru)

Starea gingiei – congestia gingiei - semn de iritare → semn relativ de proces carios

DIAGNOSTIC POZITIV

- prezinţã - sensibilitate la stimuli termici (rece) şi chimici(dulce şi acru) care dureazã cât stimulul

                - pierderea de substanţã durã dentarã

                - dentinã ramolitã, pigmentatã în cavitatea dentarã

                - sensibilitate la palpare cu sonda

                - integritatea camerei pulpare

                - percuţie în ax negativã

                - teste de vitalitate pozitive

            

DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

-displaziile dentare

-distrofiile dentare

-fracturi dentare coronare nepenetrante

-abraziunea, eroziunea, fisura, atriţia

-coloraţii exo/endogene ale smalţului

-caria complicatã: -hiperemia preinflamatorie(durerea persistã 8-10 minute dupã încetarea acţiunii excitantului)

                              -pulpita cronicã închisã propriu-zisã

                              -gangrena pulparã/necroza

EVOLUŢIE şi COMPLICAŢII

-complicaţii imediate – pulpite

                                   - gangrena/necroza

-complicaţii tardive – disfuncţii ADM (resturi radiculare, edentaţii, migrãri)

-complicaţii la distanţã – boala de focar

                                      - implicaţiile asupra stãrii de sãnãtate prin tulburarea funcţiei ADM

TRATAMENT – frecvent sub anestezie loco-regionalã/plexalã

Obiectivele tratamentului:

- îndepãrtarea ţesuturilor afectate din procesul carios (dentina alteratã)

- prevenirea apariţiei, în timpul tratamentului, a unor factori nocivi precum supraîncãlzirea(freze inactive, turaţii mari fãrã racier/apã) , vibraţiile(piese decalibrate)

- protejarea pulpei dentare

- protejarea ţesuturilor învecinate pentru a nu fi lezate(dinţi vecini, ţesuturi moi precum gingie, obraji, limbã)

- refacerea morfologicã a ţesutului dur dentar pierdut  prin obturaţii de compozit durabile în timp

- restabilirea rapoartelor ocluzale funcţionale

Etapele tratamentului cariei dentare

1)      Timpul chirurgical = pãtrunderea cu frezã sfericã în procesul carios şi îndepãrtarea ţesuturilor dure

alterate pânã în ţesutul sãnãtos şi prepararea unei cavitãţi corespunzãtoare retenţiei materialului de obturaţie pt. refacerea coronarã

2)      Timpul medicamentos = mãsuri speciale de tratament pentru protejarea pulparã şi prevenirea

complicaţiilor pulpare

3)      Timpul ortopedic = refacerea morfologicã, funcţionalã şi fizionomicã, folosind materiale

corespunzãtoare

Figure 1. Carie superficialã ocluzalã, în şanţuri şi fosete