Vasele
sanguine
În
interiorul corpului mandibulei, circulația sanguină se face prin artera
alveolară inferioară și ramurile sale: artera mentonieră, sublinguală, bucală și
arterele faciale. La maxilar, arterele alveolare superioare, anterioare și posterioare,
artera infraorbitară și artera palatină trimit colaterale care, ca și la
mandibulă prin anastomoze, formează plexul
subalveolar și rețeaua (sau
plexul) interalveolară.
Plexul subalveolar este
sursa arteriolelor periodontale
ascendente sau longitudinale intraseptale
(pe lângă altele: dentare, pulpare), care au un traiect arcuat pe lângă apex și
ascendent în desmodonțiu.
Plexul interalveolar
situat în septurile interdentare trimite ramuri oblice și transversale care
perforează lamina cribriforma (de
unde și numele acesteia) și prin anastomoza cu arteriolele periodontale
ascendente formează plexul vascular
periodontal.
În porțiunea coronară a
spațiului dento-alveolar, plexul periodontal se unește prin anastomoze mai puțin
numeroase cu rețeaua vasculară gingivală a plexului cervico-gingival.
În secțiune orizontală,
ramurile plexului periodontal au un aspect radiar. În secțiune verticală se
prezintă ca un plex longitudinal cu numeroase ramificații, care îi conferă un
aspect denticular, dințat, mai redus în densitate în porțiunea terminală,
gingivală.
Gingia
este
vascularizată din trei surse:
- plexul periostal;
- plexul intraalveolar;
- plexul periodontal.
Arteriolele din plexul
interalveolar străbat corticală externă a osului alveolar și ajung la gingie
prin ramuri arcuate și tangențiale la suprafața crestei alveolare.
Aceste vase principale
dau arteriole terminale pentru
mucoasa, cu dispoziție "în palisadă". Arteriolele terminale se divid
în capilare, care irigă papilele corionului pâna sub lamina bazală, ce îl
desparte de epiteliu.
Vascularizația gingiei
prezintă particularități distincte, evidențiate pe o secțiune verticală:
- versantul extern, spre marginea gingivala
libera, prezinta in profunzime un plex arterial, format din ramuri groase,
anastomozate intre ele ~i din care se desprind ramuri paralele, care patrund in
axul papilelor corionului pana in apropierea epiteliului; aici au un traiect arcual,
Usor ondulat subepitelial;
- versantul intern, spre dinte si epiteliul
jonctional prezinta un plex
cervico-gingival in continuarea plexului periodontal.
Particularități ale vascularizației parodonțiului
marginal:
- existența unor sisteme conjunctivo-vasculare nervoase
formate din arteriole și venule, capilare, limfatice și nervi mielinizați,
- arteriolele terminale prezintă o tunică
musculară subțire, iar contactele axoni-mioblaste sunt numeroase, pentru toate
celulele musculare
- vasele din parodonțiul marginal prezintă
numeroase anastomoze arterio-venoase sub forma unor vase cu traiect sinuos, uneori
deosebit de complicat, cu
- reteaua vasculară a parodonțiului marginal
este bine reprezentată și în pofida caracterului sau "terminal", asigură
o bună circulație în teritoriul parodontal chiar atunci când unele vase sunt
blocate sau secționate chirurgical
Segmentele anastomotice
arterio-venoase au frecvent aspectul unui canal intermediar cu un lumen de două-trei
ori mai mare ca al arteriolei aferente, ceea ce permite o șuntare eficientă
între sectorul arteriolar și venular.
Circulația limfatică
Limfa este constituită
dintr-un lichid intercelular care este colectat de vase limfatice capilare printr-un
proces dinamic, activ. De-a lungul traseului pe care îl parcurg vasele
limfatice se găsesc noduli limfatici cu rol în procesele de apărare imună față
de diverse infecții.
Vasele limfatice din
corionul gingival (papile, marginea gingivală liberă și gingia fixă) pătrund
printre ligamentele supraalveolare se răspândesc într-o rețea fină pe suprafața
cementului și printre fibrele ligamentului periodontal din desmodonțiu fiind
situate alături de vasele sanguine. La nivelul apexului se găsesc vase
limfatice din pulpa dentară care traverseză apoi spațiile medulare ale osului
către canalul mandibular, respectiv infraorbitar. Vasele limfatice părăsesc
oasele maxilare la nivelul orificiului mentonier, respectiv infraorbitar.
Vasele limfatice capilare
se deosebesc de capilarele sanguine prin:
- lipsa hematiilor în lumen;
- absența laminei bazale în jurul vaselor;
- endoteliul ce prezintă întreruperi
intercelulare;
- prezența unor valve în lumen (LISTGARTEN).
Traseul vaselor
limfatice este, în general, paralel cu al vaselor sanguine și trece prin
ganglionii limfatici înainte de a pătrunde din nou în circuitul sanguin.
Drenajul limfei se face
astfel:
- din gingia maxilarului
în ganglionii cervicali profunzi;
- din gingia mandibulei
în ganglionii submentonieri, subangulomandibulari și cervicali.
Vasele limfatice
desmodontale drenează limfa în aceleași stații ganglionare.
Inervația
parodonțiului marginal
Filamentele nervoase
aferente și eferente, formațiunile senzitive și senzoriale ale parodonțiului
marginal urmează de regulă calea vaselor, cu care formează complexe neuronale,
ghidate și susținute de fascicule de țesut conjunctiv.
Gingia osului maxilar
este inervată de nervii alveolari superiori anteriori, mijlocii și posteriori,
ramuri din nervul infraorbital, nervul palatin mare (posterior), nervii
nazopalatini.
Gingia osului mandibular
este inervată de nervul bucal, nervul mentonier pe versantul vestibular și nervul
sublingual pe versantul lingual.
Ramurile terminale ale
nervului alveolar inferior asigură inervația senzitivă. Fibrele nervoase
pătrund în desmodonțiu prin zona periapicală și prin orificiile laminei dura;
după ce pierd teaca de mielină, se termină prin patru tipuri de formațiuni:
- terminații nervoase
libere ale fibrelor nervoase nemielinizate ce sunt specializate în recepționarea
stimulilor dureroși;
- terminații nervoase
fuziforme înconjurate de o capsulă fibroasă, localizate în principal la apex;
- corpusculi de tip
RUFFINI și KRAUSE, localizați în principal în zona apicală;
- terminații nervoase
ondulate, spiralate, în regiunea mijlocie a desmodonțiului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariul a fost trimis cu succes!