I. Definirea unor termeni cheie
1. Sterilizarea - metode fizico-chimice de
distrugere a tuturor germenilor patogeni;
2. Dezinfectia - totalitatea mijloacelor
fizice si chimice, ce determina indepartarea, inactivarea si distrugerea
germenilor patogeni din mediu;
Poate fi
:
- profilactica - pentru prevenirea
izbucnirii si raspandirii bolilor cu punct de plecare cunoscut;
- in focar - curenta, aplicata de-a lungul
intregii spitalizari a bolnavului;
- terminala, adresata obiectelor folosite de
bolnavul internat, mobilierului, camerei;
3. Asepsia - "fara infectie" –
stare a unui obiect/ mediu/ incapere/plaga caracterizata prin absenta germenilor
patogeni.
4. Antisepsia - "impotriva infectiei"
- totalitatea masurilor prin care se realizeaza distrugerea germenilor prezenti
intr-o plaga, pe tegumente sau in mediu.
Antiseptic - produsul care
previne sau impiedica multiplicarea ori inhiba activitatea microorganismelor;
aceasta activitate se realizeaza fie prin inhibarea dezvoltarii, fie prin
distrugerea lor, pentru prevenirea sau limitarea infectiei la nivelul
tesuturilor.
5.
Curatarea -
etapa preliminara obligatorie, permanenta si sistematica in cadrul oricarei
activitati sau proceduri de indepartare a murdariei (materie organica si
anorganica) de pe suprafete (inclusiv tegumente) sau obiecte, prin operatiuni
mecanice sau manuale, utilizandu-se agenti fizici si/sau chimici, care se
efectueaza in unitatile sanitare de orice tip, astfel incat activitatea
medicala sa se desfasoare in conditii optime de securitate.
I. CURATAREA
Norma
tehnica din 6 februarie 2007 (Norma tehnica din 2007) privind curatarea,
dezinfectia si sterilizarea in unitatile sanitare
Curatenia reprezinta rezultatul
aplicarii corecte a unui program de curatare.
Suprafetele si obiectele pe
care se evidentiaza macro- sau microscopic materii organice ori anorganice se
definesc ca suprafete si obiecte murdare.
In utilizarea produselor
folosite in activitatea de curatare se respecta urmatoarele reguli fundamentale:
a) respectarea tuturor
recomandarilor producatorului;
b) respectarea normelor generale
de protectie a muncii, conform prevederilor in vigoare;
c) este interzis amestecul
produselor;
d) este interzisa pastrarea
produselor de curatare in ambalaje alimentare;
e) produsele se distribuie la
locul de utilizare, respectiv la nivelul sectiilor sau compartimentelor, in
ambalajul original sau in recipiente special destinate, etichetate pentru
identificarea produsului.
Urmarirea si controlul programului de
curatare revin personalului unitatii sanitare, care, conform legislatiei in
vigoare, este responsabil cu supravegherea si controlul infectiilor nosocomiale
din unitate.
Programul de curatare si dezinfectie
este parte integranta a planului propriu unitatii sanitare de supraveghere si
control ale infectiilor nosocomiale.
Depozitarea produselor si a ustensilelor
folosite la efectuarea curatarii se face respectandu-se urmatoarele:
a) in unitatea sanitara, la nivel
central, trebuie sa existe spatii special destinate depozitarii produselor si
ustensilelor aflate in stoc, folosite in procesul de efectuare a curatarii;
b) spatiile trebuie sa asigure
mentinerea calitatii initiale a produselor pana la utilizare;
c) spatiile de depozitare trebuie
sa indeplineasca urmatoarele conditii:
-pavimentul si peretii trebuie sa fie impermeabili si usor de
curatat;
-zona de depozitare trebuie sa permita aranjarea in ordine a
materialelor de curatare si accesul usor la acestea;
-trebuie sa existe aerisire naturala;
-trebuie sa existe iluminat corespunzator;
-gradul de umiditate sa fie optim pentru pastrarea calitatii
produselor;
d) in fiecare sectie sau
compartiment trebuie sa existe incaperi special destinate depozitarii
produselor si ustensilelor utilizate pentru efectuarea curatarii, aflate in
rulaj si pentru pregatirea activitatii propriu-zise;
e) incaperile de depozitare de pe
sectii, respectiv compartimente, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
-pavimentul si peretii trebuie sa fie impermeabili si usor de
curatat;
-trebuie sa existe aerisire naturala;
-trebuie sa existe iluminat corespunzator;
-locul de organizare a activitatii, sursa de apa si suprafata zonei
de depozitare trebuie sa permita aranjarea in ordine a materialelor de
intretinere;
-trebuie sa existe chiuveta cu apa potabila rece si calda, dotata
pentru igiena personalului care efectueaza curatarea, conform prevederilor
legislatiei in vigoare;
-trebuie sa existe chiuveta sau bazin cu apa potabila, pentru
dezinfectia si spalarea ustensilelor folosite la efectuarea curatarii;
dezinfectia, spalarea si uscarea materialului moale folosit la curatare se pot
face utilizandu-se masini de spalat cu uscator sau masini de spalat si
uscatoare;
-trebuie sa existe suport uscator pentru manusile de menaj,
mopurile, periile si alte ustensile;
-trebuie sa existe pubela si saci colectori de unica folosinta
pentru deseuri, conform legislatiei in vigoare.
Intretinerea ustensilelor folosite pentru
efectuarea curatarii se face zilnic, dupa fiecare operatiune de curatare si la
sfarsitul zilei de lucru; ustensilele utilizate se spala, se curata, se
dezinfecteaza si se usuca. Curatarea si dezinfectia ustensilelor complexe se
efectueaza in functie de recomandarile producatorului.
Personalul care executa operatiunile de
curatare si dezinfectie a materialului de curatare trebuie sa poarte manusi de
menaj sau manusi de latex nesterile.
II. ANTISEPSIA
Metode: dezinfectia si
sterilizarea.
A. DEZINFECTIA.
Definitie - procedura de distrugere a microorganismelor patogene sau
nepatogene de pe orice suprafete (inclusiv tegumente), utilizandu-se agenti
fizici si/sau chimici;
-dezinfectie de nivel inalt -
procedura de dezinfectie prin care se realizeaza distrugerea bacteriilor,
fungilor, virusurilor si a unui numar de spori bacterieni pana la 10-4 adica 1/10.000– probabilitate teoretica de
existenta a sporilor bacterieni;
-dezinfectie de nivel intermediar (mediu) - procedura de dezinfectie prin care se realizeaza distrugerea
bacteriilor in forma vegetativa, inclusiv Mycobacterium tuberculosis in forma
nesporulata, a fungilor si a virusurilor, fara actiune asupra sporilor
bacterieni;
-dezinfectie de nivel scazut -
procedura de dezinfectie prin care se realizeaza distrugerea majoritatii
bacteriilor in forma vegetativa, a unor fungi si a unor virusuri, fara actiune
asupra micobacteriilor, sporilor de orice tip, virusurilor fara invelis si a
mucegaiurilor;
B. STERILIZAREA.
Sterilizarea
este operatiunea prin care sunt eliminate sau omorate microorganismele,
inclusiv cele aflate in stare vegetativa de pe obiectele inerte contaminate,
rezultatul acestei operatiuni fiind starea de sterilitate. Probabilitatea
teoretica a existentei microorganismelor trebuie sa fie mai mica sau egala cu
10-6 ( 1/1.000.000).
Sterilizare chimica - un nivel superior de dezinfectie care se aplica cu strictete
dispozitivelor medicale reutilizabile, destinate manevrelor invazive si care nu
suporta autoclavarea, realizand distrugerea tuturor microorganismelor in forma
vegetativa si a unui numar mare de spori.
Se
poate efectua prin mijloace fizice ( mecanice, caldura, radiatii UV
sau ionizante) sau chimice ( formol, oxid de etilen, glutaraldehida).
I.MIJLOACE FIZICE:
1. Mijloace mecanice - curatarea cu bureti
speciali si spalarea cu apa, detergenti si sapun, in vederea pregatirii
instrumentelor, a materialului moale pentru sterilizare, dar si pregatirea
mainilor chirurgului.
-
filtrare prin umpluturi fibroase;
- filtrare prin materiale poroase;
- filtrare prin membrane;
- filtrare prin materiale poroase;
- filtrare prin membrane;
2. Caldura - mecanismul prin care
actioneaza caldura este reprezentat de precipitarea proteinelor din membrana
bacteriana, la temperaturi de peste 50 grade, cu ruperea legaturilor de H si
denaturarea proteinelor.
- sensibilitatea
la caldura este direct proportionala cu apa din celula;
- microorganismele ce
au un continut scazut in apa sunt mai rezistente la caldura, formele sporulate
fiind mai rezistente ca cele vegetative.
A. Sterilizarea
prin caldura uscata
*Flambare -
sterilizare rapida si sigura, dar strica instrumentele, fiind folosita doar
in bacteriologie (sterilizarea ansei bacteriologice, a gurii eprubetelor);
**Fierul
de calcat,
realizeaza temperaturi de 200-300 grade, folosit pentru distrugerea germenilor
de pe tesaturi, in sterilizarea lenjeriei pentru nou-nascuti.
B. Sterilizarea
prin aer cald
- se realizeaza
cu ajutorul pupinelului (ETUVA), la temperaturi de minim 180 grade
timp de o ora sau la 160 grade - 2 ore;
un ciclu complet dureaza aproximativ 4 ore; aparatul nu se deschide inainte ca
temperatura sa ajunga sub 50 de grade;
- se pot
steriliza instrumentar cromat, obiecte din sticla pentru laborator, ceramica,
unele pulberi.
- cutiile cu instrumentar se aseaza pe
jumatate deschise, sticlaria cu gura in jos, neinghesuite, pentru ca aerul sa
poata circula;
n
Controlul
sterilizarii se urmareste prin controlul temperaturii din interior, dar si prin
culoarea hirtiei sau a dopurilor din vata (care trebuie sa fie galbuie).
Se
lipeste o etichetă pe capac/banderolă pentru a identifica dispozitivele
medicale şi materialele sterilizate. Se notează data, ora, sterilizatorul cu
aer cald la care se va efectua sterilizarea, persoana care efectuează
sterilizarea.
Se
noteaza în caietul de sterilizare: data, conţinutul cutiilor (pachetelor),
temperatura la care s-a efectuat sterilizarea, durata, rezultatele
indicatorilor chimici, semnătura persoanei responsabilizate cu sterilizarea,
observaţii.
Evaluarea eficacităţii
sterilizării la sterilizatorul cu aer cald:
Se citeşte temperatura termometrului (dacă
aparatul este echipat) sau temperatura afişată pe monitor. Temperatura se
notează în caietul de sterilizare.
Se citeşte virarea culorii indicatorului
fizico-chimic de pe cutie.
Se citeşte virarea culorii indicatorului
"integrator" pentru sterilizatorul cu aer cald, care controlează
timpul şi temperatura. Ex. tuburi Browne.
Indicatorul integrator plasat în interiorul cutiilor metalice indică dacă au
fost îndeplinite condiţiile pentru o sterilizare eficientă - temperatura atinsă
în interiorul pachetului şi timpul de expunere.
C.Sterilizarea
prin caldura umeda
Realizeaza
o penetrabilitate mai mare si sterilizarea se poate efectua la temperaturi mai mici.
*Fierberea
– pentru tetine
si biberoane – sugari;
**Sterilizarea
cu vapori de apa sub presiune – AUTOCLAV - cea mai utilizata pentru material
moale, cauciuc si instrumentele chirurgicale din otel inoxidabil.
- metoda
are la baza cresterea temperaturii de fierbere a apei odata cu cresterea
presiunii - 1 atm - 120 grade, 2 atm - 136, 3 atm - 144 ( la 120 grade sunt distrusi
toti germenii, inclusiv formele sporulate);
- se lucreaza la presiuni de 2 - 2,5 atm;
- in functie de tipul de material supus
sterilizarii – durata poate fi de 15-30 min la 120 – 134 grade;
- autoclavele moderne
sunt computerizate, dotate cu pompa de vid;
In tehnică se preferă sterilizarea umedă, care poate fi
urmărită în funcţie de punctul termic mortal şi timpul termic mortal. Punctul termic mortal este definit
prin valoarea temperaturii la care sunt omorite toate celulele unei anumite
specii, în timp de 10 minute. Timpul
termic mortal reprezintă acea valoare a timpului de expunere la o anumită
temperatură necesară distrugerii tuturor celulelor sporulate.
Cutiile,
casoletele, coşurile, navetele cu pachetele sterilizate se etichetează
(banderolează) notându-se data, ora, sterilizatorul cu abur sub presiune la
care s-a efectuat sterilizarea, persoana care a efectuat sterilizarea.
Se noteaza în caietul de sterilizare: data, numărul
autoclavei atunci când sunt mai multe, conţinutul pachetelor din şarjă şi
numărul lor, numărul şarjei, temperatura şi presiunea la care s-a efectuat
sterilizarea, ora de începere şi de încheiere a ciclului (durata), rezultatele
indicatorilor fizico-chimici, semnătura persoanei responsabilizate cu
sterilizarea şi care eliberează materialul steril; se ataşează diagrama
ciclului de sterilizare (acolo unde se efectuează înregistrarea automată),
rezultatul testului Bowie & Dick, observaţii, data la care s-a efectuat
întreţinerea şi verificarea aparatului.
3.Sterilizarea prin radiatii
*Raze ultraviolete - sursa de emisie: lampile
cu vapori mercur; radiatiile UV pot produce ozon care este toxic, se prefera
cele care nu produc; functioneaza
la o lungime de unda de 253,7 nm la care efectul germicid este maxim.
- actioneaza direct
asupra microorganismelor, determinand coagularea proteinelor
citoplasmatice, cu efect inclusiv pe virusuri si germeni anaerobi;
- raza de
actiune 1,5-2 m, durata eficienta de 30-40 min;
- sterilizeaza aerul
din salile de pansamente, operatie, diverse suprafete.
**Radiatiile ionizante- radiatii produse de
substante radioactive. Pot fi:
- corpusculare – alfa, beta, electroni, protoni, deuteroni;
- electromagnetice – X, gamma.
Pentru
sterilizare utilizata este radiatia gamma.
Apare prin
dezintegrarea substantelor radioactive – cesiu 137 sau cobalt 60 - si
realizeaza distrugerea microbilor prin excitarea si ionizarea atomilor
materiei cu care vine in contact;
- o parte
din germeni sunt distrusi, la altii apar mutatii ce determina degenerarea
coloniilor viitoare, la altele este inhibata cresterea si inmultirea pe o
anumita perioada de timp;
- avantaje:
penetreaza foliile de plastic sau hartie, nu incalzesc obiectele de sterilizat,
durata mare de sterilizare - 2-3 ani;
- se
poate aplica pentru: solutiile perfuzabile si pulberi, materiale de
sutura, instrumentar, manusi, halate, sonde, tuburi.
Se stie ca formele vegetative sunt mai sensibile decat
cele sporulate, cele gram-negativ sunt mai sensibile decat cele gram-pozitive,
iar rezistenta virusurilor se apropie de cea a sporilor.
Actiunea radiatiilor gamma asupra bacteriilor este direct proportionala cu doza administrata. Distrugerea bacteriilor poate fi accelerata de prezenta in mediu a diverselor substante chimice ca: acid iodacetic, acid oleic si incetinita de prezenta alcoolilor si glicolilor.
Actiunea radiatiilor gamma asupra bacteriilor este direct proportionala cu doza administrata. Distrugerea bacteriilor poate fi accelerata de prezenta in mediu a diverselor substante chimice ca: acid iodacetic, acid oleic si incetinita de prezenta alcoolilor si glicolilor.
***Ultrasunetele - produse de generatori
cu cristal, si actioneaza prin disruperea membranei si liza celulara.
Avantaje:
- metoda complementara la curatarea
mecanica;
- indeparteaza depunerile de sange si crustele
de pe suprafata instrumentarului, dar si din locuri greu accesibile (cavitati,
canale, orificii);
Instrumentarul
se curata deschis (ex: instrumentar articulat).
4. ALTELE:
*Pasteurizarea - aseptizarea unor lichide la
temp. sub 100 grade, urmata de racire brusca – lapte si produse din lapte,
bere, medii de cultura - asigura distrugerea a 90-95% dintre germenii patogeni;
- inalta -
fierbere 2-3 secunde la 120 grade sau
- joasa -
fierbere 15-30 min la 63 - 65 grade.
**
Liofilizarea –
desicatie in vid la temperaturi de -138 grade; se foloseste in sterilizarea
serurilor, vaccinurilor, produselor biologice – singe.
II. MIJLOACE CHIMICE:
-
reprezinta
metoda principala de prevenire a infectiilor in unitatile sanitare.
Dezinfectantul chimic, in functie de compozitie si concentratie, poate sa
inhibe cresterea microorganismelor (bacteriostatic, fungistatic, virustatic)
sau sa aiba o actiune letala asupra microorganismelor (bactericid, fungicid,
virulicid, sporicid).
Dezinfectia prin mijloace chimice se
realizeaza prin utilizarea produselor biocide.
Produsele
biocide utilizate in unitatile sanitare se incadreaza in grupa principala I,
tip de produs 1 si 2.
Biocidele
incadrate, conform prevederilor legale in vigoare, in tipul 1 de produs sunt
utilizate pentru tegumente iar cele incadrate in tipul 2 de produs sunt
utilizate pentru: dezinfectia suprafetelor; dezinfectia dispozitivelor
medicale prin imersie (manual, in bai cu ultrasunete sau la masini automate); dezinfectia
lenjeriei (material moale).
Produse
folosite: oxidul de etilen, aldehidele, substante pe baza de clor, iod, alcool,
care elibereaza oxigen.
1. Oxidul de etilen
- gaz cu
mare penetrabilitate, incolor, inflamabil, dar amestecat cu freon isi pierde
aceasta capacitate;
- penetreaza plastic,
cauciuc, lemn, hartie, textile;
- actiune bactericida
puternica pe toate microorganismele, sub forma vegetativa sau sporulata;
- etuve speciale,
la 40 grade, 4 ore, 1-1,5 atm;
- se
foloseste pentru: instrumente chirurgicale metalice sau din plastic,
tuburi, catetere, ace, materiale de sutura, etc.
2. Aldehidele
- glutaraldehida si formaldehida, pentru sterilizarea prin imersie.
- glutaraldehida - cu actiune bactericida, fungicida,
virulicida, tuberculocida, chiar si in prezenta sangelui, plasmei, urinei
;
utilizata la sterilizarea instrumentarului endoscopic,
laparoscopic, alte instrumente din plastic , in solutie de 1%, 30 min, cu
valabilitate de 14 zile;
- formaldehida 40% - formol- sub forma
de vapori la rece ( pastile de 1 g paraformaldehida), pentru
cistoscoape si sonde cu minim 24 h contact si la
cald pentru dezinfectia incaperilor.
1.
Caracteristici substanta antiseptica :
-
capacitate bactericida, fara miros neplacut persistent
- usor solubile
in apa, sa actioneze in orice mediu, sa nu afecteze tesuturile pe care se
aplica.
2. Grupe
de substante antiseptice si dezinfectante :
Ø Elemente
chimice - oxigen, hidrogen
Ø Metale
grele - Ag, Hg, Cu
Ø Halogeni
- Cl, I, Br, F
Ø Compusi
anorganici - acizi(boric), saruri(azotatAg, permanganat de K), peroxid de
oxigen
Ø Compusi
organici - detergenti anionici si cationici, fenoli, alcooli, eteri, aldehide,
sapunuri.
3.
Mecanisme de actiune substante antiseptice
- denaturarea proteinelor
celulare, cu suprimarea activitatii metabolice- alcooli, acizii, bazele,
cloroformul
- blocarea enzimelor
celulare - aldehidele, substantele oxidante
- actiune tensioactiva
- fenolul, detergentii, prin solubilizarea lipidelor din membrana
celulara, cu dezorganizarea functiei de membrana, cu iesirea compusilor
activi din celula
Substante pe baza de iod - bactericide si fungicide,
au capacitatea de a patrunde in porii glandelor; solutii cu alcool, detergenti;
- tinctura de
iod - solutie alcoolica 2% + iodura de Na 2% - tegumente
- iodoforii -
combinatii cu detergentii, polivinilpirolidona, substante stabile in timp,
mai putin iritante, cu putere mare de penetrare – de exemplu betadina;
- pot produce
iritatii tegumente, alergii, necroze.
Substante pe baza de alcool etilic, pentru dezinfectia tegumentelor, bactericid, dar nu omoara
sporii, inactivat de proteine, cu concentratie optima de 70-90%;
Substante pe baza de clor - clorul activ pus in
libertate din aceste substante isi exercita capacitatea bactericida, dar nu
actioneaza pe formele sporulate si nici pe virusuri.
-
Cloramina
B cea mai utilizata, solubila in apa, degaja lent clorul, activa pe bacilii
gram negativi si pozitivi si bacilul Koch(
in concentratii mari) : 0,2-1% pentru irigare continua a plagilor, 1-2% pentru
dezinfectia mucoaselor sau a produselor biologice, 5% pentru dezinfectia
veselei si pardoseli.
Substante care degaja oxigen - active pe anaerobi.
- apa oxigenata (solutie apoasa ce contine 3%
peroxid de hidrogen) si perhidrol (30% peroxid de hidrogen), cu
actiune de curatare mecanica datorita efervescentei si actiune hemostatica
- pentru plagi delabrante, cu potential
gangrenos.
Altele:
- acid boric
– pulbere, solutie 3% sau vaselina 10% , iritant, bacteriostatic, doar pentru
uz extern.
- permanganat de
potasiu - cristale violet, solutie 1/1000 pentru
mucoase; folosit in ginecologie.
HALOGENI (fluor, clor, brom,
iod)
1. Substanţe care eliberează clor
1.1.Clorura
de var (var cloros) conţine
25% clor activ.
Acţiune: bactericid, virulicid,
sporicid.
Eficacitate: pH = 6, temperatură = 25-350C
Concentraţii: 10-15, 20, 40, 50, 100 g‰ (100
g‰ conţine 2,5 g% clor activ)
1-1,5; 2, 4, 5, 10%
Indicaţii:
dezinfecţia suprafeţelor
(pavimente, pereţi, băi): soluţie
20 g‰ dezinfecţia lenjeriei de pat,
echipament de protecţie: 1-2h, soluţie 40 g‰ recipiente de colectare a
reziduurilor, pubele, platforme prin spălare, stropire sau ştergere: soluţie
50-100 g‰ excrementele bolnavilor
contagioşi: pulbere, 200-400 g/1kg
excreţii
Păstrare: recipiente de culoare închisă,
etanşe, temperatură constantă.
Toxicitate:
iritaţii ale tegumentelor (dermite), iritaţia căilor respiratorii şi a conjunctivelor.
1.2.Cloramina conţine 25-29% clor activ
(cloramina B)
Acţiune: bactericidă, virulicidă. Efect
asupra florei microbiene gram pozitive şi gram negative; în concentraţii mari
distruge M. tuberculosis.
Concentraţii: 5, 10, 20 g‰ (05; 1, 2 %)
Indicaţii:
dezinfecţia suprafeţelor,
obiectelor pereţi: sol. 20 g‰ pavimente: 20 g‰ muşamale, huse din material
plastic: soluţie 10-20 g‰ dezinfecţia lenjeriei de pat, a
echipamentelor de protecţie: 1-2h, soluţie 10-15 g‰ dezinfecţia jucăriilor, a obiectelor
de sticlă, porţelan: soluţie 10 g‰, scufundare 30-60' dezinfecţia veselei: soluţie
5-10 g‰, 30-60', spălate în prealabil termometre: soluţie 10 g‰.
Soluţia se schimbă la 12h.
dezinfecţia mâinilor: 5 g‰
Se evită asocierea cloraminei
cu alte substanţe, mai ales cu cele alcaline.
Conservare: vase închise, ferite de lumină,
la rece.
Toxicitate: iritaţii ale tegumentelor,
mucoaselor, căilor respiratorii (mai puţin intense decât cele provocate de
clorura de var).
2. Substanţe care eliberează iod
ALDEHIDE
Formolul = soluţie de aldehidă formică
40%
Acţiune: bactericid, virulicid,
fungicid; timp de acţiune: 6h, max. 24h
Factori favorizanţi: umiditatea
relativă: 80-90%, temperatura: 22-300C.
Acţiune la suprafaţă, nu
difuzează.
Metode: pulverizare, vaporizare,
înmuiere.
a) Pulverizarea
b)Vaporizarea
etanşeizare acoperirea prizelor, aparatelor
electrice aşezarea saltelelor şi pernelor
suspendate sau oblic încăperi încălzite, min. 220C după 6-24h, aerisire 2-4h pentru neutralizarea vaporilor
restanţi se utilizează amoniac, jumătate din cantitatea de formol, timp de 3h concentraţia de aldehidă
formică: 3-10 g/m3 aer
c) Înmuierea
pentru dezinfecţia lenjeriei:
Deroform, Lizoform concentraţia: 2% timp: 2-3h
Conservare: în recipiente bine închise,
parafinate, temperatură până la 100C.
Toxicitate: iritaţii ale mucoaselor,
tegumentelor (dermite), alergii.
TENSIDE DE SINTEZĂ
1.Bromocet = soluţie 20%
Acţiune:
bactericid cu efect asupra florei
microbiene gram pozitive şi unii gram negativi nu acţionează asupra M.
tuberculosis şi Pseudomonas aeruginosa fungicid pavimente: soluţie 1‰, 2‰ prin
ştergere, stropire pereţi: 1‰ prin ştergere,
pulverizare mobilier: 1‰ prin ştergere,
pulverizare receptoare telefonice, jucării:
1‰ prin ştergere veselă, ustensile de bucătărie:
1‰ prin imersie 30', după spălare chiuvete: 2‰ salvări, mijloace auto: 2‰ prin
pulverizare
Observaţie: nu e compatibil cu
săpun şi detergenţi anionici
Toxicitate: slab iritant pentru ţesuturi şi
mucoase.
COMPUŞI ORGANO-MERCURICI
1. Soluţie de borat fenil-mercuric
0,2% (Merfen)
Acţiune:
bactericid, fungicid
Concentraţie:
sol. 0,04% = 20 ml sol.0,2% +
80 ml apă sol. 0,02% = 10 ml sol.0,2% +
90 ml apă
Indicaţii:
suprafeţe (mese, instrumentar):
sol.0,04%, prin ştergere instrumente: soluţie 0,02% +
nitrat de sodiu 2‰
Toxicitate: crescută
Soluţia apoasă 2‰ borat
fenil-mercuric, pentru uz extern = Fenosept.
COMPUŞI FENOLICI
1. Vesfene 256
Acţiune:
spectru larg cu efect
bactericid asupra florei G+ şi G- fungicid în concentraţie de 1%, în 10',
distruge M. tuberculosis
ALTE DEZINFECTANTE
1. Clorhexidina - spray
Acţiune:
antiseptic topic cu efect
bactericid asupra germenilor G+ (acţiune intensă) şi G- (acţiune mai puţin
intensă) Concentraţie: sol. 1% ca atare,
prin pulverizare
Indicaţii:
asepsia pre-, post-operatorie a
pielii în zona câmpului operator asepsia zonei cutanate în care
se face injecţia dezinfecţia plăgilor
Observaţie: e incompatibil cu
săpunul.
Toxicitate:
reacţii de sensibilizare a
pielii dermite de contact interzis în chirurgia O.R.L.
UTILIZAREA DEZINFECTANTELOR ÎN
PRACTICĂ
1. Dezinfecţia chimică a
saloanelor, la
maxim 45 zile în unităţile cu profil neinfecţios:
pulverizare formol 3-5% vaporizare formol 5 g/m3 nebulizare Vesfene 10%
Anterior, curăţenie generală:
îndepărtarea prafului, spălare,
ştergere umedă ştergerea pavimentului cu apă
caldă, carbonat de sodiu 1-2%, cloramină 2% ştergerea mobilierului du
detergenţi cationici, Bromocet 1‰; detergenţi amfolitici, TEGO 103 G 1%
2. Dezinfecţia bolcurilor
operatorii, săli de naşteri se face
zilnic prin:
ştergerea lămpilor cu
dezinfectante ştergerea meselor operatorii cu
detergenţi amfolitici 2%, TEGO ştergerea mobilierului,
suprafeţelor plane, pereţilor cu detergenţi cationici 2% sau cloramină 1-2% săptămânal formolizare şi
nebulizare cu Vesfene 10%
3. Cabinete stomatologice:
ventilaţie formolizare de două ori pe
săptămână spălarea zilnică a pevimentelor
cu sodă de rufe 1-2%, cloramină 1-2%, detergenţi cationici 1‰ ştergerea mobilierului, a
pereţilor cu cloramină 1-2%, detergenţi amfolitici 0,5-1% dezinfecţia instrumentarului
prin imersie în cloramină 1-2%, fenosept 1‰
4. Dezinfecţia autosanitarelor:
ştergere, stropire cu cloramină
0,5-1% ciclic, pulverizare cu formol
5%, bromocet 2‰
5. Dezinfecţia mâinilor:
spălare cu apă şi săpun alcool etilic 700 fenosept 0,1‰
6. Dezinfecţia lenjeriei:
imersie în soluţie încălzită de
cloramină 1-2%, 1-2h limpezire în soluţie de clorură
de var 1-2% deroform, 1-2h
7. Haine de lână, blănuri,
covoare, saltele:
pulverizare formol 3-5% vapori de aldehidă formică
8. Veselă, tacâmuri:
30' în cloramină 0,5%
încălzită, TEGO 103 1%, bromocet 1‰ fierbere 15-30' în soluţie de
carbonat de sodiu 2%
9. Produse patologice (vărsături, materii fecale,
spută):
volum egal de cloramină 5%, var
cloros 20%, 1-2h clorură de var pulbere
200-400g/kg
10. Latrine, recipiente,
platforme de gunoi, stropire cu:
clorură de var 10% lapte de var 20% creolină, crezol 5-10%
11. Cadavre:
incinerare învelite în pături îmbibate cu
cloroform 5%, var cloros 5% şi îngropare la minim 2m într-un strat de clorură
de var şi pulbere.
12. Fântâni:
clorură de var, 1-2g clor activ
= 4-8g clorură de var 25%/m3 apă,
până la 15-20 g/m3 în
epidemiile hidrice, inundaţii; după 2-3 ore, fântâna se
goleşte şi se aşteaptă refacerea apei; se repetă până ce mirosul de clor
dispare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariul a fost trimis cu succes!