Asepsia si antisepsia



       I. Definirea unor termeni cheie

1. Sterilizarea - metode fizico-chimice de distrugere a tuturor germenilor patogeni;
2. Dezinfectia - totalitatea mijloacelor fizice si chimice, ce determina indepartarea, inactivarea si distrugerea germenilor patogeni din mediu;
Poate fi :           
- profilactica - pentru prevenirea izbucnirii si raspandirii bolilor cu punct de plecare cunoscut;
- in focar - curenta, aplicata de-a lungul intregii spitalizari a bolnavului;
- terminala, adresata obiectelor folosite de bolnavul internat, mobilierului, camerei;

3. Asepsia - "fara infectie" – stare a unui obiect/ mediu/ incapere/plaga  caracterizata prin absenta germenilor patogeni.
4. Antisepsia - "impotriva infectiei" - totalitatea masurilor prin care se realizeaza distrugerea germenilor prezenti intr-o plaga, pe tegumente sau in mediu.  
Antiseptic - produsul care previne sau impiedica multiplicarea ori inhiba activitatea microorganismelor; aceasta activitate se realizeaza fie prin inhibarea dezvoltarii, fie prin distrugerea lor, pentru prevenirea sau limitarea infectiei la nivelul tesuturilor.


 5. Curatarea - etapa preliminara obligatorie, permanenta si sistematica in cadrul oricarei activitati sau proceduri de indepartare a murdariei (materie organica si anorganica) de pe suprafete (inclusiv tegumente) sau obiecte, prin operatiuni mecanice sau manuale, utilizandu-se agenti fizici si/sau chimici, care se efectueaza in unitatile sanitare de orice tip, astfel incat activitatea medicala sa se desfasoare in conditii optime de securitate.

 

                                     I. CURATAREA

Norma tehnica din 6 februarie 2007 (Norma tehnica din 2007) privind curatarea, dezinfectia si sterilizarea in unitatile sanitare

Curatenia reprezinta rezultatul aplicarii corecte a unui program de curatare.
Suprafetele si obiectele pe care se evidentiaza macro- sau microscopic materii organice ori anorganice se definesc ca suprafete si obiecte murdare.
Curatarea se realizeaza cu detergenti, produse de intretinere si produse de curatat.
In utilizarea produselor folosite in activitatea de curatare se respecta urmatoarele reguli fundamentale:
   a) respectarea tuturor recomandarilor producatorului;
   b) respectarea normelor generale de protectie a muncii, conform prevederilor in vigoare;
   c) este interzis amestecul produselor;
   d) este interzisa pastrarea produselor de curatare in ambalaje alimentare;
   e) produsele se distribuie la locul de utilizare, respectiv la nivelul sectiilor sau compartimentelor, in ambalajul original sau in recipiente special destinate, etichetate pentru identificarea produsului.
        Urmarirea si controlul programului de curatare revin personalului unitatii sanitare, care, conform legislatiei in vigoare, este responsabil cu supravegherea si controlul infectiilor nosocomiale din unitate.
        Programul de curatare si dezinfectie este parte integranta a planului propriu unitatii sanitare de supraveghere si control ale infectiilor nosocomiale.
       Depozitarea produselor si a ustensilelor folosite la efectuarea curatarii se face respectandu-se urmatoarele:
   a) in unitatea sanitara, la nivel central, trebuie sa existe spatii special destinate depozitarii produselor si ustensilelor aflate in stoc, folosite in procesul de efectuare a curatarii;
   b) spatiile trebuie sa asigure mentinerea calitatii initiale a produselor pana la utilizare;
   c) spatiile de depozitare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
   -pavimentul si peretii trebuie sa fie impermeabili si usor de curatat;
   -zona de depozitare trebuie sa permita aranjarea in ordine a materialelor de curatare si accesul usor la acestea;
   -trebuie sa existe aerisire naturala;
   -trebuie sa existe iluminat corespunzator;
   -gradul de umiditate sa fie optim pentru pastrarea calitatii produselor;
   d) in fiecare sectie sau compartiment trebuie sa existe incaperi special destinate depozitarii produselor si ustensilelor utilizate pentru efectuarea curatarii, aflate in rulaj si pentru pregatirea activitatii propriu-zise;
   e) incaperile de depozitare de pe sectii, respectiv compartimente, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
   -pavimentul si peretii trebuie sa fie impermeabili si usor de curatat;
   -trebuie sa existe aerisire naturala;
   -trebuie sa existe iluminat corespunzator;
   -locul de organizare a activitatii, sursa de apa si suprafata zonei de depozitare trebuie sa permita aranjarea in ordine a materialelor de intretinere;
   -trebuie sa existe chiuveta cu apa potabila rece si calda, dotata pentru igiena personalului care efectueaza curatarea, conform prevederilor legislatiei in vigoare;
   -trebuie sa existe chiuveta sau bazin cu apa potabila, pentru dezinfectia si spalarea ustensilelor folosite la efectuarea curatarii; dezinfectia, spalarea si uscarea materialului moale folosit la curatare se pot face utilizandu-se masini de spalat cu uscator sau masini de spalat si uscatoare;
   -trebuie sa existe suport uscator pentru manusile de menaj, mopurile, periile si alte ustensile;
   -trebuie sa existe pubela si saci colectori de unica folosinta pentru deseuri, conform legislatiei in vigoare.
      Intretinerea ustensilelor folosite pentru efectuarea curatarii se face zilnic, dupa fiecare operatiune de curatare si la sfarsitul zilei de lucru; ustensilele utilizate se spala, se curata, se dezinfecteaza si se usuca. Curatarea si dezinfectia ustensilelor complexe se efectueaza in functie de recomandarile producatorului.
      Personalul care executa operatiunile de curatare si dezinfectie a materialului de curatare trebuie sa poarte manusi de menaj sau manusi de latex nesterile.


                                                 II. ANTISEPSIA

Metode: dezinfectia si sterilizarea.

A. DEZINFECTIA.
   Definitie - procedura de distrugere a microorganismelor patogene sau nepatogene de pe orice suprafete (inclusiv tegumente), utilizandu-se agenti fizici si/sau chimici;
-dezinfectie de nivel inalt - procedura de dezinfectie prin care se realizeaza distrugerea bacteriilor, fungilor, virusurilor si a unui numar de spori bacterieni pana la 10-4  adica 1/10.000– probabilitate teoretica de existenta a sporilor bacterieni;
-dezinfectie de nivel intermediar (mediu) - procedura de dezinfectie prin care se realizeaza distrugerea bacteriilor in forma vegetativa, inclusiv Mycobacterium tuberculosis in forma nesporulata, a fungilor si a virusurilor, fara actiune asupra sporilor bacterieni;
-dezinfectie de nivel scazut - procedura de dezinfectie prin care se realizeaza distrugerea majoritatii bacteriilor in forma vegetativa, a unor fungi si a unor virusuri, fara actiune asupra micobacteriilor, sporilor de orice tip, virusurilor fara invelis si a mucegaiurilor;

B. STERILIZAREA.      

Sterilizarea este operatiunea prin care sunt eliminate sau omorate microorganismele, inclusiv cele aflate in stare vegetativa de pe obiectele inerte contaminate, rezultatul acestei operatiuni fiind starea de sterilitate. Probabilitatea teoretica a existentei microorganismelor trebuie sa fie mai mica sau egala cu 10-6  ( 1/1.000.000).
Sterilizare chimica - un nivel superior de dezinfectie care se aplica cu strictete dispozitivelor medicale reutilizabile, destinate manevrelor invazive si care nu suporta autoclavarea, realizand distrugerea tuturor microorganismelor in forma vegetativa si a unui numar mare de spori.
Se poate efectua prin mijloace fizice ( mecanice, caldura, radiatii UV sau ionizante) sau chimice ( formol, oxid de etilen, glutaraldehida).

I.MIJLOACE FIZICE:

1. Mijloace mecanice - curatarea cu bureti speciali si spalarea cu apa, detergenti si sapun, in vederea pregatirii instrumentelor, a materialului moale pentru sterilizare, dar si pregatirea mainilor chirurgului.
- filtrare prin umpluturi fibroase;
- filtrare prin materiale poroase;
- filtrare prin membrane
;

2. Caldura - mecanismul prin care actioneaza caldura este reprezentat de precipitarea proteinelor din membrana bacteriana, la temperaturi de peste 50 grade, cu ruperea legaturilor de H si denaturarea proteinelor.
- sensibilitatea la caldura este direct proportionala cu apa din celula;
- microorganismele ce au un continut scazut in apa sunt mai rezistente la caldura, formele sporulate fiind mai rezistente ca cele vegetative.

A.  Sterilizarea prin caldura uscata

*Flambare -  sterilizare rapida si sigura, dar strica instrumentele, fiind folosita doar in bacteriologie (sterilizarea ansei bacteriologice, a gurii eprubetelor);
**Fierul de calcat, realizeaza temperaturi de 200-300 grade, folosit pentru distrugerea germenilor de pe tesaturi, in sterilizarea lenjeriei pentru nou-nascuti.

B. Sterilizarea prin aer cald
- se realizeaza cu ajutorul pupinelului (ETUVA), la temperaturi de  minim 180 grade timp de o ora sau la 160 grade  - 2 ore; un ciclu complet dureaza aproximativ 4 ore; aparatul nu se deschide inainte ca temperatura sa ajunga sub 50 de grade;
- se pot steriliza instrumentar cromat, obiecte din sticla pentru laborator, ceramica, unele pulberi.
 - cutiile cu instrumentar se aseaza pe jumatate deschise, sticlaria cu gura in jos, neinghesuite, pentru ca aerul sa poata circula;
n       Controlul sterilizarii se urmareste prin controlul temperaturii din interior, dar si prin culoarea hirtiei sau a dopurilor din vata (care trebuie sa fie galbuie).

Se lipeste o etichetă pe capac/banderolă pentru a identifica dispozitivele medicale şi materialele sterilizate. Se notează data, ora, sterilizatorul cu aer cald la care se va efectua sterilizarea, persoana care efectuează sterilizarea.
Se noteaza în caietul de sterilizare: data, conţinutul cutiilor (pachetelor), temperatura la care s-a efectuat sterilizarea, durata, rezultatele indicatorilor chimici, semnătura persoanei responsabilizate cu sterilizarea, observaţii.

Evaluarea eficacităţii sterilizării la sterilizatorul cu aer cald:
    Se citeşte temperatura termometrului (dacă aparatul este echipat) sau temperatura afişată pe monitor. Temperatura se notează în caietul de sterilizare.
    Se citeşte virarea culorii indicatorului fizico-chimic de pe cutie.
   Se citeşte virarea culorii indicatorului "integrator" pentru sterilizatorul cu aer cald, care controlează timpul şi temperatura. Ex. tuburi Browne. Indicatorul integrator plasat în interiorul cutiilor metalice indică dacă au fost îndeplinite condiţiile pentru o sterilizare eficientă - temperatura atinsă în interiorul pachetului şi timpul de expunere.

C.Sterilizarea prin caldura umeda

Realizeaza o penetrabilitate mai mare si sterilizarea se poate efectua la temperaturi mai mici.
*Fierberea – pentru tetine si biberoane – sugari;
**Sterilizarea cu vapori de apa sub presiune – AUTOCLAV - cea mai utilizata pentru material moale, cauciuc si instrumentele chirurgicale din otel inoxidabil.
-  metoda are la baza cresterea temperaturii de fierbere a apei odata cu cresterea presiunii - 1 atm - 120 grade, 2 atm - 136, 3 atm - 144 ( la 120 grade sunt distrusi toti germenii, inclusiv formele sporulate);
 - se lucreaza la presiuni de 2 - 2,5 atm;
 - in functie de tipul de material supus sterilizarii – durata poate fi de 15-30 min la 120 – 134 grade;
- autoclavele moderne sunt computerizate, dotate cu pompa de vid;
In tehnică se preferă sterilizarea umedă, care poate fi urmărită în funcţie de punctul termic mortal şi timpul termic mortal. Punctul termic mortal este definit prin valoarea temperaturii la care sunt omorite toate celulele unei anumite specii, în timp de 10 minute. Timpul termic mortal reprezintă acea valoare a timpului de expunere la o anumită temperatură necesară distrugerii tuturor celulelor sporulate.          
 Cutiile, casoletele, coşurile, navetele cu pachetele sterilizate se etichetează (banderolează) notându-se data, ora, sterilizatorul cu abur sub presiune la care s-a efectuat sterilizarea, persoana care a efectuat sterilizarea.
Se noteaza în caietul de sterilizare: data, numărul autoclavei atunci când sunt mai multe, conţinutul pachetelor din şarjă şi numărul lor, numărul şarjei, temperatura şi presiunea la care s-a efectuat sterilizarea, ora de începere şi de încheiere a ciclului (durata), rezultatele indicatorilor fizico-chimici, semnătura persoanei responsabilizate cu sterilizarea şi care eliberează materialul steril; se ataşează diagrama ciclului de sterilizare (acolo unde se efectuează înregistrarea automată), rezultatul testului Bowie & Dick, observaţii, data la care s-a efectuat întreţinerea şi verificarea aparatului.

3.Sterilizarea prin radiatii
*Raze ultraviolete - sursa de emisie: lampile cu vapori mercur; radiatiile UV pot produce ozon care este toxic, se prefera cele care nu produc; functioneaza la o lungime de unda de 253,7 nm la care efectul germicid este maxim.
- actioneaza direct asupra microorganismelor, determinand coagularea proteinelor citoplasmatice, cu efect inclusiv pe virusuri si germeni anaerobi;
- raza de actiune 1,5-2 m, durata eficienta de 30-40 min;
- sterilizeaza aerul din salile de pansamente, operatie, diverse suprafete.

**Radiatiile ionizante- radiatii produse de substante radioactive. Pot fi:
- corpusculare – alfa, beta, electroni, protoni, deuteroni;
- electromagnetice – X, gamma.
Pentru sterilizare utilizata este radiatia gamma.
Apare prin dezintegrarea substantelor radioactive – cesiu 137 sau cobalt 60 - si realizeaza distrugerea microbilor prin excitarea si ionizarea atomilor materiei cu care vine in contact;
- o parte din germeni sunt distrusi, la altii apar mutatii ce determina degenerarea coloniilor viitoare, la altele este inhibata cresterea si inmultirea pe o anumita perioada de timp;
- avantaje: penetreaza foliile de plastic sau hartie, nu incalzesc obiectele de sterilizat, durata mare de sterilizare - 2-3 ani;
- se poate aplica pentru: solutiile perfuzabile si pulberi, materiale de sutura, instrumentar, manusi, halate, sonde, tuburi.
Se stie ca formele vegetative sunt mai sensibile decat cele sporulate, cele gram-negativ sunt mai sensibile decat cele gram-pozitive, iar rezistenta virusurilor se apropie de cea a sporilor.
Actiunea radiatiilor gamma asupra bacteriilor este direct proportionala cu doza administrata. Distrugerea bacteriilor poate fi accelerata de prezenta in mediu a diverselor substante chimice ca: acid iodacetic, acid oleic si incetinita de prezenta alcoolilor si glicolilor.

***Ultrasunetele - produse de generatori cu cristal, si actioneaza prin disruperea membranei si liza celulara.
Avantaje:
 - metoda complementara la curatarea mecanica; 
 - indeparteaza depunerile de sange si crustele de pe suprafata instrumentarului, dar si din locuri greu accesibile (cavitati, canale, orificii); 
 Instrumentarul se curata deschis (ex: instrumentar articulat).

4. ALTELE:

*Pasteurizarea - aseptizarea unor lichide la temp. sub 100 grade, urmata de racire brusca – lapte si produse din lapte, bere, medii de cultura - asigura distrugerea a 90-95% dintre germenii patogeni;
- inalta - fierbere 2-3 secunde la 120 grade sau
- joasa - fierbere 15-30 min la 63 - 65 grade.
** Liofilizarea – desicatie in vid la temperaturi de -138 grade; se foloseste in sterilizarea serurilor, vaccinurilor, produselor biologice – singe.

II. MIJLOACE CHIMICE:

-                  reprezinta metoda principala de prevenire a infectiilor in unitatile sanitare. Dezinfectantul chimic, in functie de compozitie si concentratie, poate sa inhibe cresterea microorganismelor (bacteriostatic, fungistatic, virustatic) sau sa aiba o actiune letala asupra microorganismelor (bactericid, fungicid, virulicid, sporicid).
 Dezinfectia prin mijloace chimice se realizeaza prin utilizarea produselor biocide.
 Produsele biocide utilizate in unitatile sanitare se incadreaza in grupa principala I, tip de produs 1 si 2.
 Biocidele incadrate, conform prevederilor legale in vigoare, in tipul 1 de produs sunt utilizate pentru tegumente iar cele incadrate in tipul 2 de produs sunt utilizate pentru: dezinfectia suprafetelor; dezinfectia dispozitivelor medicale prin imersie (manual, in bai cu ultrasunete sau la masini automate); dezinfectia lenjeriei (material moale).
Produse folosite: oxidul de etilen, aldehidele, substante pe baza de clor, iod, alcool, care elibereaza oxigen.

1. Oxidul de etilen
- gaz cu mare penetrabilitate, incolor, inflamabil, dar amestecat cu freon isi pierde aceasta capacitate;
- penetreaza plastic, cauciuc, lemn, hartie, textile;
- actiune bactericida puternica pe toate microorganismele, sub forma vegetativa sau sporulata;
- etuve speciale, la 40 grade, 4 ore, 1-1,5 atm;
- se foloseste pentru: instrumente chirurgicale metalice sau din plastic, tuburi, catetere, ace, materiale de sutura, etc.

2. Aldehidele - glutaraldehida si formaldehida, pentru sterilizarea prin imersie.

- glutaraldehida - cu actiune bactericida, fungicida, virulicida, tuberculocida, chiar si in prezenta sangelui, plasmei, urinei ;
 utilizata la sterilizarea instrumentarului endoscopic, laparoscopic, alte instrumente din plastic , in solutie de 1%, 30 min, cu valabilitate de 14 zile;

- formaldehida 40% - formol- sub forma de vapori la rece ( pastile de 1 g paraformaldehida), pentru cistoscoape si sonde cu  minim 24 h contact si la cald pentru dezinfectia incaperilor.

1. Caracteristici substanta antiseptica :
- capacitate bactericida, fara miros neplacut persistent
- usor solubile in apa, sa actioneze in orice mediu, sa nu afecteze tesuturile pe care se aplica.

2. Grupe de substante antiseptice si dezinfectante :
Ø     Elemente chimice - oxigen, hidrogen
Ø     Metale grele - Ag, Hg, Cu
Ø     Halogeni - Cl, I, Br, F
Ø     Compusi anorganici - acizi(boric), saruri(azotatAg, permanganat de K), peroxid de oxigen
Ø     Compusi organici - detergenti anionici si cationici, fenoli, alcooli, eteri, aldehide, sapunuri.

3. Mecanisme de actiune substante antiseptice
- denaturarea proteinelor celulare, cu suprimarea activitatii metabolice- alcooli, acizii, bazele, cloroformul
- blocarea enzimelor celulare - aldehidele, substantele oxidante
- actiune tensioactiva - fenolul, detergentii, prin solubilizarea lipidelor din membrana celulara, cu dezorganizarea functiei de membrana, cu iesirea compusilor activi din celula
Substante pe baza de iod - bactericide si fungicide, au capacitatea de a patrunde in porii glandelor; solutii cu alcool, detergenti;
- tinctura de iod - solutie alcoolica 2% + iodura de Na 2% - tegumente
- iodoforii - combinatii cu detergentii, polivinilpirolidona, substante stabile in timp, mai putin iritante, cu putere mare de penetrare – de exemplu betadina;
- pot produce iritatii tegumente, alergii, necroze.

Substante pe baza de alcool etilic, pentru dezinfectia tegumentelor, bactericid, dar nu omoara sporii, inactivat de proteine, cu concentratie optima de 70-90%;
Substante pe baza de clor - clorul activ pus in libertate din aceste substante isi exercita capacitatea bactericida, dar nu actioneaza pe formele sporulate si nici pe virusuri.

-         Cloramina B cea mai utilizata, solubila in apa, degaja lent clorul, activa pe bacilii gram negativi si pozitivi  si bacilul Koch( in concentratii mari) : 0,2-1% pentru irigare continua a plagilor, 1-2% pentru dezinfectia mucoaselor sau a produselor biologice, 5% pentru dezinfectia veselei si pardoseli.

Substante care degaja oxigen - active pe anaerobi.
- apa oxigenata (solutie apoasa ce contine 3% peroxid de hidrogen) si  perhidrol (30% peroxid de hidrogen), cu actiune de curatare mecanica datorita efervescentei si actiune hemostatica -  pentru plagi delabrante, cu potential gangrenos.

Altele:

 -  acid boric – pulbere, solutie 3% sau vaselina 10% , iritant, bacteriostatic, doar pentru uz extern.
- permanganat de potasiu - cristale violet,  solutie 1/1000 pentru mucoase; folosit in ginecologie.

HALOGENI (fluor, clor, brom, iod)
1.       Substanţe care eliberează clor
1.1.Clorura de var (var cloros) conţine 25% clor activ.
Acţiune: bactericid, virulicid, sporicid.
Eficacitate: pH = 6, temperatură = 25-350C
Concentraţii: 10-15, 20, 40, 50, 100 g‰ (100 g‰ conţine 2,5 g% clor activ)
                      1-1,5; 2, 4, 5, 10%
Indicaţii:         
*   dezinfecţia suprafeţelor (pavimente, pereţi, băi):  soluţie 20 g‰
*   dezinfecţia lenjeriei de pat, echipament de protecţie: 1-2h, soluţie 40 g‰
*   recipiente de colectare a reziduurilor, pubele, platforme prin spălare, stropire sau ştergere: soluţie 50-100 g‰
*   excrementele bolnavilor contagioşi: pulbere, 200-400 g/1kg excreţii                                 
Păstrare: recipiente de culoare închisă, etanşe, temperatură constantă.
Toxicitate: iritaţii ale tegumentelor (dermite), iritaţia căilor respiratorii şi a conjunctivelor.
                                                                                      
1.2.Cloramina conţine 25-29% clor activ (cloramina B)
Acţiune: bactericidă, virulicidă. Efect asupra florei microbiene gram pozitive şi gram negative; în concentraţii mari distruge M. tuberculosis.
Concentraţii: 5, 10, 20 g‰ (05; 1, 2 %)
Indicaţii:         
*   dezinfecţia suprafeţelor, obiectelor
*   pereţi: sol. 20 g‰
*   pavimente: 20 g‰
*   muşamale, huse din material plastic:  soluţie 10-20 g‰
*   dezinfecţia lenjeriei de pat, a echipamentelor de protecţie: 1-2h, soluţie 10-15 g‰
*   dezinfecţia jucăriilor, a obiectelor de sticlă, porţelan: soluţie 10 g‰, scufundare 30-60'
*   dezinfecţia veselei: soluţie 5-10 g‰, 30-60', spălate în prealabil
*   termometre: soluţie 10 g‰.
      Soluţia se schimbă la 12h.
*   dezinfecţia mâinilor: 5 g‰
Se evită asocierea cloraminei cu alte substanţe, mai ales cu cele alcaline.
Conservare: vase închise, ferite de lumină, la rece.
Toxicitate: iritaţii ale tegumentelor, mucoaselor, căilor respiratorii (mai puţin intense decât cele provocate de clorura de var).

2.       Substanţe care eliberează iod

ALDEHIDE

Formolul = soluţie de aldehidă formică 40%

Acţiune: bactericid, virulicid, fungicid; timp de acţiune: 6h, max. 24h
Factori favorizanţi: umiditatea relativă: 80-90%, temperatura: 22-300C.
Acţiune la suprafaţă, nu difuzează.
Metode: pulverizare, vaporizare, înmuiere.
a) Pulverizarea
b)Vaporizarea
*   etanşeizare
*   acoperirea prizelor, aparatelor electrice
*   aşezarea saltelelor şi pernelor suspendate sau oblic
*   încăperi încălzite, min. 220C
*   după 6-24h, aerisire 2-4h
*   pentru neutralizarea vaporilor restanţi se utilizează amoniac, jumătate din cantitatea de formol, timp de 3h
*   concentraţia de aldehidă formică: 3-10 g/m3 aer

c) Înmuierea
*   pentru dezinfecţia lenjeriei: Deroform, Lizoform
*   concentraţia: 2%
*   timp: 2-3h
Conservare: în recipiente bine închise, parafinate, temperatură până la 100C.
Toxicitate: iritaţii ale mucoaselor, tegumentelor (dermite), alergii.

TENSIDE DE SINTEZĂ

1.Bromocet = soluţie 20%
Acţiune:
*   bactericid cu efect asupra florei microbiene gram pozitive şi unii gram negativi
*   nu acţionează asupra M. tuberculosis şi Pseudomonas aeruginosa
*   fungicid
*   pavimente: soluţie 1‰, 2‰ prin ştergere, stropire
*   pereţi: 1‰ prin ştergere, pulverizare
*   mobilier: 1‰ prin ştergere, pulverizare
*   receptoare telefonice, jucării: 1‰ prin ştergere
*   veselă, ustensile de bucătărie: 1‰ prin imersie 30', după spălare
*   chiuvete: 2‰
*   salvări, mijloace auto: 2‰ prin pulverizare
Observaţie: nu e compatibil cu săpun şi detergenţi anionici
Toxicitate: slab iritant pentru ţesuturi şi mucoase.

COMPUŞI ORGANO-MERCURICI

1.       Soluţie de borat fenil-mercuric 0,2% (Merfen)
Acţiune:
*   bactericid, fungicid
Concentraţie:
*   sol. 0,04% = 20 ml sol.0,2% + 80 ml apă
*   sol. 0,02% = 10 ml sol.0,2% + 90 ml apă
Indicaţii:
*   suprafeţe (mese, instrumentar): sol.0,04%, prin ştergere
*   instrumente: soluţie 0,02% + nitrat de sodiu 2‰
Toxicitate: crescută
Soluţia apoasă 2‰ borat fenil-mercuric, pentru uz extern = Fenosept.

COMPUŞI FENOLICI

1.       Vesfene 256
Acţiune:
*   spectru larg cu efect bactericid asupra florei G+ şi G-
*   fungicid
*   în concentraţie de 1%, în 10', distruge M. tuberculosis

ALTE DEZINFECTANTE

1.       Clorhexidina - spray
Acţiune:
*   antiseptic topic cu efect bactericid asupra germenilor G+ (acţiune intensă) şi G- (acţiune mai puţin intensă)
*   Concentraţie: sol. 1% ca atare, prin pulverizare
Indicaţii:
*   asepsia pre-, post-operatorie a pielii în zona câmpului operator
*   asepsia zonei cutanate în care se face injecţia
*   dezinfecţia plăgilor
Observaţie: e incompatibil cu săpunul.
Toxicitate:
*   reacţii de sensibilizare a pielii
*   dermite de contact
*   interzis în chirurgia O.R.L.

  UTILIZAREA DEZINFECTANTELOR ÎN PRACTICĂ

1. Dezinfecţia chimică a saloanelor, la maxim 45 zile în unităţile cu profil neinfecţios:
*   pulverizare formol 3-5%
*   vaporizare formol 5 g/m3
*   nebulizare Vesfene 10%
Anterior, curăţenie generală:
*   îndepărtarea prafului, spălare, ştergere umedă
*   ştergerea pavimentului cu apă caldă, carbonat de sodiu 1-2%, cloramină 2%
*   ştergerea mobilierului du detergenţi cationici, Bromocet 1‰; detergenţi amfolitici, TEGO 103 G 1%

2. Dezinfecţia bolcurilor operatorii, săli de naşteri se face zilnic prin:
*   ştergerea lămpilor cu dezinfectante
*   ştergerea meselor operatorii cu detergenţi amfolitici 2%, TEGO
*   ştergerea mobilierului, suprafeţelor plane, pereţilor cu detergenţi cationici 2% sau cloramină 1-2%
*   săptămânal formolizare şi nebulizare cu Vesfene 10%      

3. Cabinete stomatologice:
*   ventilaţie
*   formolizare de două ori pe săptămână
*   spălarea zilnică a pevimentelor cu sodă de rufe 1-2%, cloramină 1-2%, detergenţi cationici 1‰
*   ştergerea mobilierului, a pereţilor cu cloramină 1-2%, detergenţi amfolitici 0,5-1%
*   dezinfecţia instrumentarului prin imersie în cloramină 1-2%, fenosept 1‰

4. Dezinfecţia autosanitarelor:
*   ştergere, stropire cu cloramină 0,5-1%
*   ciclic, pulverizare cu formol 5%, bromocet 2‰

5. Dezinfecţia mâinilor:
*   spălare cu apă şi săpun
*   alcool etilic 700
*   fenosept 0,1‰

6. Dezinfecţia lenjeriei:
*   imersie în soluţie încălzită de cloramină 1-2%, 1-2h
*   limpezire în soluţie de clorură de var 1-2%
*   deroform, 1-2h

7. Haine de lână, blănuri, covoare, saltele:
*   pulverizare formol 3-5%
*   vapori de aldehidă formică

8. Veselă, tacâmuri:
*   30' în cloramină 0,5% încălzită, TEGO 103 1%, bromocet 1‰
*   fierbere 15-30' în soluţie de carbonat de sodiu 2%

9. Produse patologice (vărsături, materii fecale, spută):
*   volum egal de cloramină 5%, var cloros 20%, 1-2h
*   clorură de var pulbere 200-400g/kg

10. Latrine, recipiente, platforme de gunoi, stropire cu:
*   clorură de var 10%
*   lapte de var 20%
*   creolină, crezol 5-10%

11. Cadavre:
*   incinerare
*   învelite în pături îmbibate cu cloroform 5%, var cloros 5% şi îngropare la minim 2m într-un strat de clorură de var şi pulbere.

12. Fântâni:
*   clorură de var, 1-2g clor activ = 4-8g clorură de var 25%/m3 apă, până la 15-20 g/m3 în epidemiile hidrice, inundaţii;
*   după 2-3 ore, fântâna se goleşte şi se aşteaptă refacerea apei; se repetă până ce mirosul de clor dispare.

Niciun comentariu:

Trimiteţi un comentariu

Comentariul a fost trimis cu succes!