1.
Precizaţi care sunt cauzele parodontale care pot da afecţiuni pulpare:
A. inflamaţia parodonţiului
marginal cu pungi
B. tratamente chirurgicale ale
bolii parodontale
C.
tratament medicamentos al bolii parodontale
D.
predispoziţia la carie
E.
pH-ul salivar
2.
Precizaţi care sunt căile de comunicare între parodonţiul marginal şi pulpă:
A.
ligamentele alveolo dentare
B. canalicule laterale
C.
cementul acelular
D. canaluculele accesorii
E. apexul dinţilor
3.
Precizaţi care sunt indicaţiile obturaţiei armate:
A. rezolvarea unor situaţii
clinice fără ajutorul laboratorului
B. când
dintele are distrusă coroana în întregime
C. când dintele are pereţii
coronari restanţi subţiri şi fragili
D. pentru refacerea coroanei \n
vederea şlefuirii şi obţinerii bontului pentru microp roteze
E. la pacienţi cu activitate
curioasă crescută
4. Cum se face alegerea pivoturilor prefabricate,
intraradiculare?
A. să nu
fie mai gros de 1/2 din grosimea rădăcinii
B. să fie mai gros de 1/2 din grosimea rădăcinii
C. să
pătrundă cel puţin 2/3 din lungimea rădăcinii
D. să fie
mai lung ca porţiunea coronară
E. pivotul să nu fie rigid
5. Precizaţi
mijloacele de prevenire a înghiţirii acelor în timpul tratamentelor
endodontice:
A .aşezarea pacientului în
poziţie culcat pe fotoliu
B.
izolarea cu diga
C.
izolarea cu rulouri de vată şi aspirator
D. folosirea cu precădere a instrumentarului mecanic
E. folosirea unor ace de canal cu
lănţişor şi inel pe degetul operatorului.
6. Precizaţi
care sunt cauzele ce pot determina apariţia de căi false radiculare:
A.
forţarea cu ace tip K pentru desfiinţarea pragurilor
B.
folosirea de ace manuale în locul celor acţionate mecanic
C.
prezenţa dentinei alterate în cantitate mare
D. folosirea de ace tip K prea
groase
E. deschiderea prea mare a camerei pulpare.
7. Precizaţi
care sunt factorii locali care pot determina rezorbţia radiculară
A.
obturaţiile ocluzale de amalgam
B. traumatismele dentare
C.
presiunea exercitată de dinţii incluşi
D. predispoziţia la carie
E. tumorile sau chisturile de maxilar
E. tumorile sau chisturile de maxilar
8.
Precizaţi care sunt formele clinice de rezorbţie radiculară:
A. rezorbţie externă
B. rezorbţie seroasă
C. rezorbţie internă
D. rezorbţie presiónala
E. rezorbţie idiopatica
9. Precizaţi
ce caracterizează rezorbţia radiculară presiónala:
A. pulpa este implicată de la început în rezorbţie
B. pulpa
nu este implicată (cel puţin la început) în rezorbţie
C.
rezorbţia tinde să se oprească arunci când cauza a fost îndepărtată
D. rezorbţia nu se opreşte chiar dacă s-a îndepărtat
cauza
E. rezorbţia are caracter inflamator
10. Precizati care dintre factorii de mai jos provoaca
abfractia:
A. forte
ocluzale excesive, V si O
B.
flexiuni produse la nivel cervical care
dezintegreaza si elibereaza cristale minerale
C. refluxul gastric
D. fatetele de uzura ocluzale
E. predispozitie la carie
11. Care sunt
condiţiile necesare pentru realizarea unei obturaţii armate ?
A.
tratarea si obturarea corecta a canalului radicular
B. rădăcina sa aibe implantare buna
C. sa nu
existe leziuni in parodontiul apical
D. dintele sa aibe o obturatie coronara buna
E. sa nu aibe leziuni ale parodontiului marginal
12. Precizaţi care sunt avantajele pivoturilor prefabricate
intraradiculare
A. Se aplica uşor
B.
tehnica simpla
C. pot fi
folosite la pluriradiculari cand nu exista paralelism
D. se pot îndepărta uşor
E. sunt
maleabile
13. Precizaţi
care sunt dezavantajele pivoturilor prefabricate intraradiculare
A. pivotul
ocupa toata cavitatea radiculară
B. au o rezistenta mai mica ca cele turnate
C. porţiunea coronara nu este
adaptata pierderii de substanţa
D. sunt
flexibile
E. nu pot
fi folosite la dinţii cu canale divergente
14.
Precizaţi ce reguli trebuiesc respectate in pregătirea canalului in vederea
unei obturaţii armate:
A.
trebuie dezobturat mai mult de 2/3 din lungime
B. Trebuie dezobturat 2/3 din grosime
C.
Se dezobtureaza pana la apex
D. Se dezobtureaza pe 2/3 din lungime
D. Se dezobtureaza pe 2/3 din lungime
E. Se
dezobtureaza 1/2 din grosime
15.
Precizati care dintre factorii de mai jos pot influenta corectitudinea
interpretarii unei radiografii dentare retroalveolare:
A. vecinatatea unor formatiuni
anatomice cavitare.
B.
prezenta unor ingrosari ale partilor moi
C. modificari ale incidentei
radiografiei
D. calitatea filmului
E.
demineralizarea osoasa sa fie mai mica de 30%.
16.
Precizati care sunt accidentele care pot apare in montarea pivoturilor
parapulpare prefabricate:
A. deschiderea camerei pulpare
B. fractura pivotului
C.
fractura dintilor invecinati
D. perforarea suprafetei externe
a dintilor
E.
largirea insuficienta a tunelului de fixare a pivotului.
17.
Precizati care sunt avantajele utilizarii amalgamelor in restaurarile coronare:
A. este o restaurare fiabila
B.
amalgamul se aplica usor
C. se adapteaza usor la pragul
gingival
D. se adapteaza usor la punctul de contact
E.
au o longevitate mai mica de 5 ani.
18.
Precizati care sunt cauzele „operatorii” care pot duce la esecul unor
tratamente endodontice:
A.
dinti cu radacini curbe
B.
molari de minte
C. cavitatea de acces prea mica
D. deplasarea apexului
E. crearea de praguri
19.
Precizati care sunt caracteristicile ce le confera particulele anorganice
materialelor compozite:
A. cresc coeficientul de contractie
B. scad absorbtia apei
C. cresc rezistenta la compresiune
D. optimizeaza modulul de elasticitate
E. imbunatatesc resistenta la uzura
20.
Precizati care sunt dezavantajele utilizarii compozitelor:
A.
sunt alergice
B.
au efect estrogen
C. au longevitate mica
D. greu de adaptat pragul gingival
E.
duritate mai mare decat amalgamul
21.
Precizati care sunt indicatiile retratarii canalelor:
A.
obturatia de canal pana la 1mm de apex
B. obturatia coronara incompleta
C.
obturatia de canal incompleta dar dintele asimptomatic
D. obturatia de canal incompleta, dintele
asimptomatic dar va fi pregatit pentru RCR
E.
obturatie cu depasire dupa extirpare vitala
22.
Reusita retratarii canalelor este data de:
A. dezobturarea completa
B. respectarea integritatii zonei apicale
C.
trepanarea apexului
D. reobturarea canalelor pana la 1mm de apex
E.
obturatia cu depasire
23.
De ce este necesara bizotarea smaltului la dintii frontali obturati cu materiale
compozite?
A.
creste duritatea suprafetei de smalt
B.
pentru a obtine suprafete de smalt netede
C. pentru a imbunatatii trecerea estetica de la
smalt la compozit
D. asigura compensarea partiala a contractiei
compozitului
E. mareste suprafata de adeziune micromecanica a
smaltului.
24.
Plexul Rasckow contine:
A.
fibre A alfa mielinice
B. fibre C nemielinice
C. fibre A delta mielinice
D.
fibre A beta mielinice
E.
fibre C mielinice
25.
Precizati care sunt factorii care contraindica retratarea canalului:
A.
obturatia incompleta
B.
distructia partiala a coroanei
C. rezorbtiile externe ale radacinii
D. radacini curbe
E. existenta de pulpoliti
26.
Obturarea cavitatilor cu materiale compozite este mai dificil de realizat la:
A.
modelarea suprafetei ocluzale
B.
fotopolimerizarea peretilor distali
C.
realizarea punctelor de contact
D. adaptarea pragului gingival
E. cavitati foarte mici
27.
Precizati avantajele extirparii vitale:
A. posibilitatea tratamentului complet intr-o
singura sedinta
B. asigura conditii biologice optime de vindecare a
bontului pulpar apical
C.
permite esalonarea tratamentului de canal in mai multe sedinte
D. nu prezinta dificultati tehnice fata de
celelalte metode terapeutice
E. scurteaza timpul global de lucru
28.
Precizati avantajele amputatiei vitale:
A. caracter biologic
B. permite conservarea vie a pulpei radiculare
C.
permite dezvoltarea radacinii dintilor imaturi
D. permite terminarea eruptiei dintelui
E. in caz de esec este posibila ulterior extirparea
vitala
29.
Diagnosticul diferential al unei pulpite cronice deschise polipoase se face cu:
A. pulpita cronica deschisa ulceroasa
B.
deschiderea accidentala a camerei pulpare
C. necroza pulpara
D.
gangrena pulpara
E. polipul gingival
30.
Precizati care dintre semnele de mai jos reprezinta elemente de diagnostic in
caria simpla:
A. modificarea de culoare
B. prezenta dentinei alterate
C. lipsa de substanta
D.
durere la percutia in ax
E.
durere spontana
31.
Abraziunea este consecinta:
A. frictiunea materialelor exogene pe suprafete dentare
B.
uzura data de frecarea dintilor fara interpunerea de maretiale exogene
C. uzura data de periaj
D.
leziune datorata unor substante chimice demineralizante
E.
abraziune de colet datorita disfunctiei ocluzale
32.
Atritia este:
A.
uzura dentara data de contacte dento-dentare fara prezenta alimentelor
B.
uzura dentara data de contacte dento-dentare cu prezenta alimentelor
C.
uzura data de materiale endogene, particule fine de smalt prinse intre 2
suprafete dentare antagoniste
D. uzura dentara data de acizi organici sau
anorganici
E. uzura dentara la coletul dintilor datorita
disfunctiilor ocluzale.
33.
Precizati care dintre factorii de mai jos sunt considerati extrinseci in
producerea eroziunii dentare:
A.
reflux gastric
B. alimente acide
C. bauturi acide
D.
voma cronica
E. medicamente (ex. HCl)
34.
Precizati ce contin focarele de infectie cronica inchistate:
A. acumulari de mase de microorganisme
B.
vase limfatice
C. exo si endotoxine microbiene
D.
ganglioni limfatici
E. produsi de dezintegrare tisulara locala
35.
Localizarea focarelor in bola de focar este:
A. 72% la nivel dentar
B.
0,8% amigdalian
C. 2-7% anexe
D. cai biliare 0,5%
E.
colon 15%
36.
Factorii de activare a focarelor cronice sunt:
A. inflamatia perifocala
B.
vasoconstrictia perifocala
C. traumatisme perifocale
D. iradierile
E.
scaderea virulentei microorganismelor din focar
37.
Focarele primare intradentare sunt:
A. pulpite cronice inchise
B. gangrena pulpara simpla
C.
parodontite apicale acute
D.
parodontite apicale cronice
E.
parodontopatii marginale
38.
Precizati ce valori ale unor examene de laborator se modifica in infectia de
focar:
A.
scade VSH-ul
B.
creste numarul de hematii
C. apar variatii numerice in plus sau in minus la
leucocite
D. leucopenie cu limfomonocitoza
E.
leucocitoza cu limfopenie
39.
Precizati care sunt testele de depistare a focarelor dentare prin provocare cu
agenti fizici:
A. testul vibratorului
B.
proba de mars
C. testul cu ultrasunete
D.
testul cu acid salicilic
E. testul cu Rx
40.
precizati testele de provocare cu agenti biologici a focarelor dentare:
A.
testul fibrilatiei musculare
B.
testul petesiilor
C. testul cu penicilina
D. testul cu pyrifer
E. testul cu histamina
41.
Precizati ce este caracteristic pentru testele de provocare – anulare in
depistarea focarelor de infectie:
A. provocarea se face cu penicilina
B. provocarea se face cu antigen granulomatos
C.
provocarea se face cu ser fiziologic
D. blocarea focarelor se face cu impletol
E.
blocarea focarelor se face cu penicilina
42.
Precizati ce solventi se folosesc pentru a usura dezobturarea eugenatului de
zinc din canale:
A.
cloroform
B. Endosolv
C.
metilcloroform
D.
xilen
E. Eugesolv
43.
Reusita retratarii canalelor este data de:
A. respectarea integritatii zonei apicale
B.
trepanarea apexului
C. dezobturare completa
D.
obturatia cu depasire
E. reobturarea pana la 1mm de apex
44.
Ce mijloace de identificare a materialelor de obturatie de canal cunoasteti
pentru a incerca dezobturarea si retratarea canalelor?
A. culoarea
B. duritatea
C. miros
D.
radiografia
E.
sonda cu ultrasunete
45.
Precizati care sunt contraindicatiile dentare ale retratarii canalelor:
A. dinte fara valoare protetica
B. obstructia canalelor de cauza iatrogena
C. fracturi verticale
D.
pungi parodontale profunde
E.
radacini fara suport osos
46.
Precizati care sunt criteriile clinice pentru evaluarea reusitelor unor
tratamente endodontice:
A. obturatia coronara integra
B. aspectul mucoasei vestibulare sau orale, fara
fistula sau nodul
C. fara sensibilitate la palpare pe mucoasa in
dreptul apexului
D.
obturatia cu depasire
E.
obturatia mai scurta cu 1mm
47.
Precizati care dintre instrumentele urmatoare sunt necesare in sistemul
izolarii cu diga:
A. cleste crampon
B. cleste de montat clemele
C. rama pentru diga
D. cleste de perforat
E. cleme de diga
48.
Durerea pulpara la excitanti termici „la cald” se datoreste:
A. vasodilatatiei
B.
vasoconstrictiei
C.
deplasarii limfei dentinare
D.
modoficarii de pH
E. cresterii presiunii datorita vasodilatatiei
49.
Specificati care sunt elementele „adevarate” ale teoriei barierei de control
prin transmiterea impulsurior nervoase:
A. fibrele A delta si C inhiba C.S.G. (celule le
substantei gelatinoase) care nu mai pot inhiba C.T. (celule de tranmitere),
„bariera” se deschide – durerea se transmite
B. fibrele A alfa, A beta si A gama excita C.S.G.
care inhiba C.T., „bariera” se deschide – durerea nu se transmite
C.
receptorii nervosi sunt nespecifici
D. axonii C.T. folosesc drept cale ascendenta de
tranmitere a durerii tractul spino talamic lateral
E. axonii C.T. transmit impulsurile prin tractul
spino-reticulo-talamic
50.
Precizati cate canale poate avea un molar superior:
A. patru canale
B. trei canale
C.
un canal suplimentar palatinal
D. un canal suplimentar mezio-vestibular
E.
un canal suplimentar disto-vestibular
51.
Precizati care este localizarea edemului la o parodontita apicala acuta seroasa
cu punct de plecare un dinte de pe arcada superioara:
A. la buza superioara
B. genian
C.
submandibular
D. nazogenian
E. regiunea palpebrala inferioara
52.
Precizati avantajele folosirii enzimelor in pastele complexe poliantibiotice:
A. degradeaza detritusul necrotic
B. potenteaza acidoza
C.
potenteaza fagocitoza
D. faciliteaza difuziunea antibioticelor
E. scurteaza numarul de sedinte
53.
Precizati mecanismele de actiune ale formolului in tratamentul gangrenei
pulpare:
A.
stimuleaza inchiderea apexului
B. fixeaza si coaguleaza proteinele bacteriene
C. actioneaza cu amoniacul si rezulta urotropina
D. inactiveaza ptomainele
E.
actiune biologica histofila
54.
Precizati in ce conditii se evita exacerbarea durerilor la efectuarea
drenajului endodontic:
A. imobilizarea dintelui
B. folosirea turbinei
C. anestezia
D.
aplicarea de arsenic
E.
aplicarea de hidroxid de calciu
55.
Precizati ce posibilitati de tratament conservativ sunt in parodontitele
apicale cronice cu secretie moderata pe canal:
A. schimbarea antisepticului
B.
cauterizarea chimica
C.
obturatie provizorie cu pasta iodoformata
D. obturatie provizorie cu Ca (OH)2
E.
pansament calmant
56.
Consecintele alegerii nepotrivite a acului Lentullo pentru obturatie de canal
cu paste sunt:
A.
ace prea groase – obturatie cu depasire
B. ace prea groase – obturatie incompleta
C. ace prea groase – risc de fractura
D. ace prea subtiri – obturatie cu depasire
E.
ace prea subtiri – scurtarea timpului de lucru
57.
Premolarii superiori au urmatoarele caracteristici:
A. au o lungime medie de 21-22 mm
B.
au o lungime medie de 25 mm
C.
primul premolar are intotdeauna un canal
D. primul premolar are frecvent 2 canale (75%)
E. al doilea premolar are frecvent un singur canal
58.
Caria marginala secundara:
A.
apare pe coroana unui dinte integru
B. apare la limita dintre materialul de obturatie
si marginea cavitatii
C.
are tendinta de a evolua spre suprafata
D. are tendinta de a evolua in profunzime
E. poate provoca infectarea pulpei dentare
59.
Recidiva de carie:
A.
se dezvolta pe suprafata obturatiei
B. se dezvolta sub obturatii coronare
C. poate evolua spre camera pulpara
D. poate evolua spre parodontiu
E.
se devzolta la limita de contact dintre materialul de obturatie si marginea
cavitatii
60.
Molarii inferiori (primul si al doilea) au:
A. doua radacini
B.
trei radacini
C. trei canale: 2 meziale si 1 distal
D.
trei canale: 1 mezial si 2 distal
E. uneori 4 canale: 2 meziale si 2 distale
61.
La cavitatea de cls. I pentru amalgam, extensia preventiva consta in:
A. scoaterea marginilor cavitatii in zonele
autocuratibile ale pantelor cuspidiene
B. desfiintarea marmoratiilor din santuri
C.
indepartarea in toatalitate a cuspizilor
D.
fundul cavitatii sa fie plan
E.
realizarea paralelismului intre peretii laterali ai cavitatii
62.
La cavitatea de cls. I, pentru amalgam, retentia este conditionata de:
A. paralelismul in plan axial a cel putin 2 pereti
verticali
B. intalnirea peretilor laterali in unghi drept cu
fundul cavitatii
C. unghiuri bine precizate la intalnirea peretilor
latarali intre ei
D.
un mijloc suplimentar de retentie, prin inclinarea usoara a unuia dintre
peretii laterali ai cavitatii
E.
realizarea fundului cavitatii concav
63.
Desensibilizarea unei suprafete hipersensibile se poate face prin:
A. reechilibrarea pH-ului
B.
acidifierea mediului bucal
C. indepartarea detritusurilor si a placii
bacteriene
D.
stimularea dentinogenezei prin obturatia cu amalgam
E. extirparea pulpei dentare
64.
Situatiile in care se poate opta pentru realizarea unei „casete” in cazul unui
proces carios aproximal situat pe dintii laterali sunt:
A. existenta unui spatiu interdentar care sa
permita accesul la suprafata cariata
B. torsionarea axiala a dintelui in cauza
C.
situarea procesului carios pe fata distala
D. ectopii dentare, care plaseaza dintele in afara
continuitatii arcadei dentare
E.
situarea procesului carios pe suprafata meziala a dintelui
65.
La prepararea cavitatii de cls. III-a retentia se obtine prin:
A.
intalnirea peretilor laterali cu peretele parapulpar in unghiuri drepte
B. intalnirea peretilor laterali cu peretele
parapulpar in unghiuri ascutite
C.
intalnirea peretilor laterali cu peretele parapulpar in unghiuri obtuze
D. exprimarea unghiurilor de intalnire dintre
peretii laterali si in special a unghiului incizal
E. conservarea unei portiuni cat mai mari din
peretele oral prin care s-a realizat accesul la carie
66.
Sistemul nervos al pulpei explica sensibilitatea complexa a pulpei; prin
foramen apical patrunde pulpa dentara:
A. fibre amielinice vegetative
B. fibre mielinice senzitive
C.
fibre mielinice vegetative
D. fibre Thomes
E.
fibre motorii din nervul facial
67.
Adapostirea pulpei intr-un spatiu cu pereti rigizi reprezinta unele avantaje:
A. protejeaza pulpa de presiuni directe
B. peretii duri sunt impermeabili
C.
peretii duri nu permit prelucrarea prin slefuire
D.
peretii duri preiau presiunile interne mari si le compenseaza
E.
peretii duri impiedica investigarea directa a pulpei
68.
Precizati care sunt functiile pulpei:
A. dentinogenetica
B. nutritiva
C. regresiva
D. sensivita
E. labilitatea structurala care permite modificari
in inflamatie
69.
Diagnosticul pozitiv al pulpitei cronice inchise propriu-zise se pune pe:
A. lipsa sensibilitatii la teste termice
B. prezenta sensibilitatii la cantitati mari ale
curentului electric
C. dinti cu procese carioase profunde
D. obturatii mari incorecte
E.
percutia in ax pozitiva
70.
Diagnosticul pozitiv al pulpitei cronice granulomatoase (granulom intern
Palazzi) se face pe urmatoarele semne:
A. leziune nedureroasa
B. pata roz coronara
C. examenul radiologic arata demineralizare
coronara sau radiculara
D.
teste de vitalitate intens pozitive
E. dinti de obicei integri
71.
In simptomatologia necrozei pulpare putem gasi:
A.
hiperestezia
B.
hipersensibilitatea
C. modificare de culoare
D.
o transparenta mai mare a smaltului
E. modificare de transluciditate
72.
Precizati semnele clinice caracteristice gangrenei pulpare simple:
A.
sensibilitate la palpare in camera pulpara
B. lipsa sangerarii in camera pulpara si cancal
radicular
C. teste de vitalitate negative
D. prezenta florei bacteriene in camera pulpara si
in canalul radicular
E.
percutie in ax pozitiva
73.
In parodontita apicala cronica fibroasa, in tesutul de granulatie format exista
o stransa legatura intre fibrele conjunctive si infiltratul inflamator.
Precizati in ce situatii exista o evolutie favorabila a parodontitei
A. infiltrat celular redus
B. fibre conjunctive numeroase
C.
neutrofile in cantitate mare
D.
fibre conjunctive putine
E.
egalitate intre infiltratul celular si fibrele conjunctive
74.
Precizati semnele clinice ale parodontitei apicale acute purulente faza
submucoasa:
A. bombarea mucoasei in vestibul
B. mucoasa rosie-violacee
C. la palpare este fluctuenta
D.
durerea spontana este puternica
E.
strarea generala se inrautateste
75.
In parodontita apicala cronica difuza progresiva tip Partch pe mucoasa in
dreptul dintelui cauzal se observa in functie de evolutia procesului:
A. hiperemia mucoasei
B. nodul
C. fistula
D. papilom
E.
escoriatie
76.
Printre indicatiile extirparii vitale sunt:
A. pulpite acute si cronice
B. esecurile coafajelului indirect
C. in hiperemie preinflamatorie
D. in fracturi dentare penetrante
E.
parodontita apicala cronica fibroasa
77.
Precizati cauzele locale ale sangerarii endocanaliculare in extirparea vitala:
A.
dinte cu pulpita cronica deschisa
B. dinte cu apex larg deschis
C. traumatizarea mecanica a apexului
D.
folosirea hemostaticelor drastice ca de exemplu perhidrol
E. cale falsa
78.
Recunoasteti care sunt conditiile ideale care trebuie sa le intruneasca medicatia folosita in
sterilizarea canalelor:
A. efect rapid bacteriostatic si fungicid
B. actiune anitibacteriana
C.
sa nu penetreze tesuturile
D.
sa aiba o tensiune superficiala mare
E. sa reduce inflamatia periapicala
79.
Hidroxidul de calciu actioneaza in tratamentul endodontic prin mai multe
mecanisme:
A. este bactericid
B. actiune antitoxica
C. dizolva detritusurile organice necrozate
D.
inlocuieste acidul folic prin competitie din hrana bacteriilor
E.
este caustic
80.
Precizati care dintre timpii urmatori se intalnesc in tehnica condensarii
laterale:
A. alegerea spreader-ului
B. alegerea conurilor master
C. introducerea cimentului de sigilare
D. introducerea conului master
E.
compactarea
81.
Precizati dezavantajele obturatiilor cu paste care se intaresc pe canal:
A.
nu se depaseste constrictia apicala
B. lipsa de control precis al introducerii pastei
cu ac Lentullo
C.
pasta nu sufera variatii volumetrice in priza
D.
pasta se solubilizeaza
E. obturatia este neomogena
82.
Tratamentul parodontitei apicale acute exudative purulente in faza endoosoasa
se poate realiza astfel:
A.
aplicarea unui pansament calmant
B.
aplicarea de hidroxid de calciu
C. drenaj endodontic si analgezice pe cale generala
D. drenaj endodontic si drenaj transosos,
analgezice, sedative
E. in caz de esec, mesarea alveolei si antibiotice
pe cale generala
83.
Precizati indicatiile de tratament in parodontitele apicale cronice
fistulizate:
A.
extirpare vitala
B. spalaturi dinte fistula
C. obturatie de canal daca s-a obtinut uscarea
D. pansament antiseptic cand nu s-a obtinut uscarea
apoi obturarea canalului
E. in cazuri grave chiuretaj prin filtula dupa
obturarea canalului
84.
Tratamentul parodontitei apicale acute supurate faza submucoasa se face astfel:
A.
rezectie apicala
B. incizia mucoasei si eliminarea abcesului
C. drenaj endodontic
D. extractia dintelui
E.
administrarea de antibiotice pe cale generala
85.
Calitatile cimenturilor pentru protectie pulpo-dentinara trebuie sa includa:
A. efect antibacterian
B.
solubilitate in lichidele bucale
C. netoxice si neiritante pentru pulpa si alte
tesuturi
D.
izolare electrica pentru reducerea efectului galvanic
E.
atingerea rapida a valorilor maxime a
proprietatilor mecanice pentru a putea aplica materialul de
reconstructie
86.
Indicatiile folosirii cimenturilor cu ionomeri de sticla:
A.
obturatii de durata pe dinti permanenti pe fata ocluzala
B. obturatii de baza sub materiale compozite
C.
pe fata vestibulara a dintilor frontali
D. obturatii la dinti temporari
E.
peste obturatii cu compozite in tehnica „sandwich”
87.
Intre calitatile impuse unui material pentru obturatii radiculare de durata
putem mentiona:
A. sa nu irite tesuturile periapicale
B. sa nu coloreze tesuturile dentare
C.
sa prezinte porozitati
D. sa sigileze canalele laterale si cele apicale
E.
sa fie solubil la contactul cu fluide tisulare
88.
Suruburile intracanalare:
A. folosesc pentru ancorarea in canalele radiculare
B. se gasesc sub forma prefabricata
C.
pot fi confectionate in cabinet
D.
nu pot fi folosite la refacerea bonturilor coronare
E. pot avea forma cilindrica cu filet si Varf conic
89.
Etanseitatea unei obturatii metalice depinde de:
A. integritatea marginala a obturatiei
B.
adezivitatea materialului de obturatie
C.
conductibilitatea electrica a materialului de obturatie
D. stabilitatea dimensionala a materialului de
obturatie
E. coroziunea amalgamelor
90.
Metalele care intra in compozitia aliajului pentru amalgam sunt:
A. argint
B. staniu
C. cupru
D. zinc
E.
fier
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariul a fost trimis cu succes!