Grile Endodontie - Anul 4

* 1.C. S. Durerea în hiperemia preinflamatorie durează:

A. cât durează excitantul

B. câteva ore după îndepărtarea excitantului

C. câteva minute după îndepărtarea excitantului

D. este continuă cu remisiuni şi exacerbări

E. este continua

Răspuns: C

C. M. Diagnosticul pozitiv al pulpitei cronice închise propriu zisă se pune pe

A. lipsa sensibilităţii la teste termice

B. prezenţa sensibilităţii la cantităţi mari ale curentului electric

C. dinţi cu procese carioase profunde

D. obturaţii mari incorecte

E. percuţia în ax pozitivă

Răspuns: A, B, C, D

C. M. Diagnosticul pozitiv al pulpitei cronice granulomatoase (granulom intern Palazzi ) se face pe următoarele semne.

A. leziune nedureroasă

B. pată roz coronară

C. examen radiologic arată demineralizarea coronară sau radiculară

D. teste de vitalitate intens pozitive

E. dinţi de obicei integrii

Răspuns: A,B,C, E

4. C. M. Caracterul durerii în pulpita purulentă totală este:

A. spontană

B. provocată la cald

C. iradiată

D. localizată

E. lancinantă

Răspuns: A, B. C

5. C. M. Semnele clinice subiective ale pulpitei cronice deschise ulceroase pot fi:

A. durere violentă

B. nedureroasă

C. antecedente dureroase

D. sângerări la periaj

E. uneori dureri la masticaţie

Răspuns: B, C, D, E

Tema 10

1. C. M. Care din următoarele obiective contribuie la respectarea principiului biologic, în tratamentul cariei:

A. îndepărtarea riguroasă a ţesuturilor interesate, din focarul carios

B. prevenirea tuturor excitanţilor nocivi (supraîncălzire, vibraţii)

C. protejarea pulpei dentare şi stimularea funcţiilor ei de apărare

D. nerealizarea unei izolări cât mai bune de-a lungul actului terapeutic

E. refacerea morfologiei dentare şi asigurarea prin obturaţie a unei construcţii

durabile în timp

Răspuns: A, B, C, E

2. C. M. La cavitatea de cls. I,pentru amalgam, extensia preventivă constă în:

A. scoaterea marginilor cavităţii în zonele autocurăţibile ale pantelor cuspidiene

B. desfiinţarea marmoraţiilor din şanţuri

C. îndepărtarea în totalitate a cuspizilor

D. desfiinţarea punţilor de smalţ subţiri, existente între două sau mai multe cavităţi de

pe aceeaşi suprafaţă şi unirea acestora într-o singură cavitate

E. realizarea paralelismului între pereţii laterali ai cavităţii

Răspuns: A, B, D

3. C. M. La cavitatea de cls. I,pentru amalgam, retenţia este condiţionată de:

A. paralelismul în plan axial a cel puţin doi pereţi verticali

B. întâlnirea pereţilor laterali în unghi drept cu fundul cavităţii

C. unghiuri bine precizate la întâlnirea pereţilor laterali între ei

D. un mijloc suplimentar de retenţie, prin înclinarea uşoară a unuia dintre pereţii laterali ai cavităţii

E. realizarea fundului cavităţii concav

Răspuns: A, B, C

4. C. M. Cauzele care pot da naştere unor vibraţii sesizabile dureros sunt:

A. folosirea instrumentarului rotativ la rotaţie necorespunzătoare, mai mare sau mai mică decât cea prescrisă

B. folosirea în operaţii de fineţe a unor instrumente nepotrivite dimensional sau calitativ

C. folosirea unor freze noi

D. folosirea pieselor de mână uzate, incapabile să fixeze mandrinele şi frezele, permiţând jocul acestora

E. defecţiuni ale cuplei de fixare a pieselor de mână

Răspuns: A, B, D, E

5. C. M. Desensibilizarea unei suprafeţe hipersensibile se poate face prin:

A. reechilibrarea pH-ului

B. acidifierea mediului bucal

C. îndepărtarea detritusurilor şi a plăcii bacteriene

D. stimularea dentinogenezei prin obturatia cu amalgam

E. extirparea pulpei dentare

Răspuns: A, C, E

Tema 11

1. C. M. Cavitatea verticală ce intră în componenţa unei cavităţi de cls. II-a pentru obturaţii cu amalgam, trebuie să prezinte următoarele caracteristici:

A. adâncimea cavităţii apreciată prin lăţimea peretelui gingival trebuie să fie de minimum 2 mm

B. unghiurile de întâlnire între pereţi trebuie să fie rotunjite ,obtuze

C. pereţii vestibular şi oral trebuie să fie uşor înclinaţi în plan axial, divergent spre ocluzal

D. peretele parapulpar trebuie să fie plan sau convex

E. este recomandabil ca suprafaţa cavităţii orizontale să reprezinte maximum o jumătate din suprafaţa cavităţii verticale

Răspuns: A, D

2. C. M. Situaţiile în care se poate opta pentru realizarea unei “casete” in cazul unui proces carios aproximal sunt:

A. existenţa unui spaţiu interdentar care să permită accesul la suprafaţa cariată

B. torsionarea axială a dintelui în cauză

C. situarea procesului carios pe faţa distală

D. ectopiile dentare, care plasează dintele în afara continuităţii arcadei dentare

E. situarea procesului carios pe suprafaţa mezială a dintelui

Răspuns: A, B, D, E

3. C. M. La prepararea cavităţii de cls. Îîî-a, retenţia se va obţine prin:

A. întâlnirea pereţilor laterali cu peretele parapulpar în unghiuri drepte

B. întâlnirea pereţilor laterali cu peretele parapulpar în unghiuri ascuţite

C. întâlnirea pereţilor laterali cu peretele parapulpar în unghiuri obtuze

D. exprimarea unghiurilor de întâlnire dintre pereţii laterali şi în special a unghiului incizal

E. conservarea unei porţiuni cât mai mari din peretele oral prin care s-a realizat accesul la carie

Răspuns: B, D, E

4. C. M. Dezideratele pe care trebuie să le îndeplinească substanţele şi materialele folosite în tratamentul plăgii dentinare sunt

A. să nu constituie o sursă de iritaţie pulpară

B. să facă priză în mediu umed

C. să stimuleze procesele de neodentinogeneză

D. să nu obtureze canaliculele dentinare deschise

E. să aibă un preţ de cost scăzut

Răspuns: A, C

5. C. M. În cazul unei dentine dure pigmentate, în cavităţi de profunzime medii dezinfectarea şi obliterarea canaliculelor se poate obţine astfel

A. impregnare albă sau neagră cu azotat de argint

B. impregnare albă cu clorură de zinc 40%

C. badijonare cu alcool iodat

D. impregnare cu formaldehidă

E. aplicarea de substanţe pe bază de hidroxid de calciu

Răspuns: A, B, E

Tema 12

1.C.M.Calităţile cimenturilor pentru protecţie pulpo-dentinară trebuie să includă:

A. efect antibacterian

B. solubilitate in lichidele bucale

C. netoxice şi neiritante pentru pulpă si alte ţesuturi

D. izolare electrică-pentru reducerea efectului galvanic

E. atingerea rapidă a valorilor maxime a proprietăţilor mecanice pentru a putea aplica materialul de reconstituire

Răspuns: A,C,D,E

2.C.M.Indicaţiile folosirii cimenturilor cu ionomeri de sticlă:

A. obturaţii de durată pe dinţi temporari

B. obturaţii de bază sub materiale compozite

C. refacerea inchiderii marginale la obturaţii vechi

D. obturaţii provizorii in cavităţile de clasa a V-a

E. In diferite tehnici de colaj care apelează la componente metalice

Răspuns: B,C,E

3.C.M.Între calitaţile impuse unui material pentru obturaţii radiculare de durată putem menţiona

A. să nu irite ţesuturile periapicale

B. să nu coloreze ţesuturile dentare

C. să prezinte porozităţi

D. să sigileze canalele laterale şi cele apicale

E. sa fie solubil la contactul cu fluidele tisulare,să corodeze şi să se oxideze

Răspuns A,B,D

4.C.M.Faza anorganică a răşinilor diacrilice trebuie să conţină

A. cuarţ cristalin

B. camfor chinonă

C. silicea coloidală

D. aluminosilicaţi şi borosilicaţi

E. fosfat de calciu

Răspuns A,C,D,E

5.C.M.Măsurile pentru reducerea riscului de intoxicaţie cu mercur in cabinetele stomatologice trebuie să includă

A. curăţirea imediată a mercurului vărsat accidental

B. păstrarea mercurului la rece

C. colectarea resturilor de amalgam si dpozitarea sub apă

D. folosirea procedeului de condensare ultrasonică

E. utilizarea de capsule bine inchise

Răspuns A,C,E

Tema 13

*1. C. S. Gangrena uscată poate succeda unei:

A. hiperestezii dentinare

B. pulpite seroase

C. pulpite purulente

D. necroză pulpară

E. hiperemie preinflamatorie

Răspuns: D

2. C. M. În simptomatologia necrozei pulpare putem găsi:

A. hiperestezie

B. hipersensibilitate

C. modificare de culoare

D. o transparenţă mai mare a smalţului

E. modificare de transluciditate

Răspuns: C, E

3.C. M. Formele anatomo-clinice ale gangrenei pulpare pot fi:

A. gangrena parţială

B. gangrena totală

C. gangrena seroasă

D. gangrena purulentă

E. gangrena simplă

Răspuns: A. B, E

Bibliografie: 10 - pg. 61

2. C. M. Precizaţi semnele clinice caracteristice gangrenei pulpare simple:

A. sensibilitate la palpare în camera pulpară

B. lipsa sângerării în camera pulpară şi canalul radicular

C. teste de vitalitate negative

D. prezenţa florei bacteriene în camera pulpară şi în canalul radicular

E. percuţia în ax pozitivă

Răspuns: B, C, D

3. C. M. Precizaţi care este evoluţia necrozei pulpare:

A. necroza poate rămâne o perioadă în acelaşi stadiu

B. se poate produce fractura dentară

C. vindecarea spontană

D. vindecarea prin “restituţio ad integrum” cu tratament biologic

E. infectarea pulpei necrozate

Răspuns: A, B, E

Tema 14

4. C. M. In parodontita apicală cronică fibroasă în ţesutul de granulaţie format există o strânsă legătură între fibrele conjunctive şi infiltratul inflamator. Precizaţi în ce situaţii există o evoluţie favorabilă a parodontitei:

A. infiltrat celular bogat

B. fibre conjunctive numeroase

C. infiltrat celular sărac

D. fibre conjunctive puţine

E. egalitate între infiltratul celular şi fibrele conjunctive

Răspuns: B, C

*2. C. S. In care din fazele evolutive ale parodontitei apicale acute purulente durerea iradiază:

F. în parodontita parţială

G. în parodontita totală

H. în faza endostală

I. în faza subperiostală

J. în faza submucoasă

Răspuns: C

3.C. M. Precizaţi semnele clinice ale parodontitei apicale acute purulente faza submucoasă:

A. bombarea mucoasei în vestibul

B. mucoasa roşie violacee

C. la palpare este fluctuenţă

D. durerea spontană este foarte puternică

E. starea generală se înrăutăţeşte

Răspuns: A, B, C

4.C. M. În parodontita apicală cronică difuză progresivă tip Partch pe mucoasă în dreptul dintelui cauzal se poate observa în funcţie de evoluţia procesului:

A. hiperemia mucoasei

B. nodul

C. fistulă

D. papilom

E. escoriaţie

Răspuns: A, B, C, D

5.C. M. Precizaţi care este localizarea edemului la o parodontită apicală acută seroasă cu punct de plecare un dinte de pe arcada superioară:

A. la buza superioară

B. genian

C. submandibular

D. nazogenian

E. regiunea palpebrală inferioară

Răspuns: A, B, D, E

Tema 15

1. C. M. Printre indicaţiile extirpării vitale sunt:

A. pulpite acute şi cronice

B. eşecuri ale coafajului direct

C. în hiperemia preinflamatorie

D. fracturi dentare penetrante

E. parodontita apicală cronică fibroasă

Răspuns A, B, D

*2. C. S. Precizaţi care este primul timp în tehnica extirpării vitale:

A. trepanare la locul de elecţie

B. pregătirea câmpului operator

C. anestezia

D. deschiderea camerei

E. îndepărtarea plafonului camerei pulpare

Răspuns: C

3.C. M. Precizaţi care sunt cauzele locale ale sângerării endocanaliculare în extirparea vitală:

A. dinte cu pulpită cronică deschisă

B. dinte cu apex larg deschis

C. traumatizarea mecanică a apexului

D. folosirea hemostaticelor drastice ca de exemplu perhidrol

E. calea falsă

Răspuns: B, C, E

* 4.C.S .În pulpita cronică închisă granulomatoasă (granulomul intern Palazzi) ca tratament se poate face:

A. coafaj indirect sau direct

B. amputaţie vitală

C. amputaţie devitală

D. extirpare vitală

E. extirpare devitală

Răspuns: D

5. C. M. În pulpita seroasă totală se poate face tratament:

A. coafaj indirect sau direct

B. amputaţie vitală

C. amputaţie devitală

D. extirpare vitală

E. extirpare devitală

Răspuns: C, D, E

Tema 16

1. C. M. Precizaţi avantajele folosirii enzimelor în pastele complexe poliantibiotice

A. degradează detritusul necrotic

B. potenţează acidoza

C. potenţează fagocitoza

D. facilitează difuziunea antibioticelor

E. scurtează durata de tratament

Răspuns: A, C, D, E

2. C. M. Precizaţi care sunt indicaţiile ionoforezei:

A. pulpita cronică închisă

B. pulpita cronică deschisă

C. gangrena simplă

D. parodontita apicală cronică

E. parodontita apicală acută purulentă

Răspuns: C, D

3. C. M. Recunoaşteţi care sunt condiţiile ideale care trebuie să le întrunească medicaţia folosită în sterilizarea canalelor:

A. efect rapid bactericid şi fungicid

B. acţiune antibacteriană îndelungată

C. să nu penetreze ţesuturile

D. să aibă o tensiune superficială mare

E. să reducă inflamaţia periapicală

Răspuns: A, B, E

4. C. M. Precizaţi mecanismele de acţiune ale formolului în tratamentul gangrenei pulpare:

A. stimulează închiderea apexului

B. fixează şi coagulează proteinele bacteriene

C. acţionează cu amoniacul şi rezultă urotropina

D. inactivează ptomainele

E. acţiune biologică histiofilă

Răspuns: B, C, D

5. C. M. Hidroxidul de calciu acţionează în tratamentul endodontic prin mai multe mecanisme:

A. este bactericid

B. acţiune antitoxică

C. dizolvă detritusurile organice necrozate

D. înlocuieşte acidul folic prin competiţie din hrana bacteriilor

E. este caustic

Răspuns: A, B, C

Tema 17

1. C. M. Precizaţi care dintre timpii următori se întâlnesc în tehnica condensării laterale:

A. alegerea spreader-ului

B. alegerea conurilor master

C. introducerea cimentului de sigilare

D. introducerea conului master

E. compactarea

Răspuns: A, B, C, D

2. C. M. Ce avantaje are tehnica de compactare termomecanică a gutapercii (Mc. SPADDEN)

A. este foarte rapidă

B. conferă obturaţiei o densitate şi omogenitate crescută

C. evită depăşirea apexului

D. nu necesită exersare îndelungată pentru învăţare

E. nu este laborioasă

Răspuns: A, B

3. C. M. Precizaţi care sunt dezavantajele obturaţiilor cu paste care se întăresc în canal:

A. nu se depăşeşte constricţia apicală

B. lipsa de control precis al introducerii pastei cu acul Lentullo

C. pasta nu suferă variaţii volumetrice de priză

D. pasta se solubilizează

E. obturaţia este neomogenă

Răspuns: B, D, E

4. C. M. Consecinţele alegerii nepotrivite a acului Lentullo pentru obturaţia de canal cu

paste sunt:

A. ace prea groase – obturaţie cu depăşire

B. ace prea groase – obturaţie incompletă

C. ace prea groase – risc de fractură

D. ace prea subţiri – obturaţie cu depăşire

E. ace prea subţiri – scurtarea timpului de lucru

Răspuns: B, C, D

5. C. M. Precizaţi care sunt avantajele finger spreadere – lor faţă de hand spreadere:

A. conferă operatorului o mare sensibilitate tactilă

B. permit rotirea spreader-ului în ambele sensuri

C. permit îndepărtarea din canal fără dislocarea gutapercii

D. se recomandă pentru condensarea conurilor nestandardizate

E. pot fi încălzite

Răspuns: A, B, C

Tema 18

1. C. M. Precizaţi în ce condiţii se evită exacerbarea durerilor la efectuarea drenajului endodontic:

A. imobilizarea dintelui

B. folosirea turbinei

C. anestezia

D. aplicarea de arsenic

E. aplicarea de hidroxid de calciu

Răspuns: A, B, C

2. C. M. Tratamentul parodontitei apicale acute exudative purulentă în faza endoosoasă se poate realiza astfel:

A. aplicarea unui pansament calmant

B. aplicarea de hidroxid de calciu

C. drenaj endodontic şi analgetice pe cale generală

D. drenaj endodontic şi drenaj transosos, analgetice, sedative

E. în caz de eşec al primelor se face extracţia, meşarea alveolei şi antibiotice pe cale generală

Răspuns: C, D, E

3. C. M. Precizaţi ce posibilităţi de tratament conservativ sunt în parodontitele apicale cronice cu secreţie moderată pe canal:

A. tratament cu antiseptice

B. cauterizare chimică

C. obturaţie provizorie cu pastă iodoformată

D. cauterizare electrică

E. pansament calmant

Răspuns: A, B, C, D

4. C. M. Precizaţi care sunt indicaţiile de tratament în parodontitele apicale cronice fistulizate:

A. extirpare vitală

B. spălături dinte fistulă

C. obturaţie de canal dacă s-a obţinut uscarea

D. pansament antiseptic când nu s-a obţinut uscarea şi apoi obturarea canalului

E. în cazuri grave chiuretaj prin fistulă după obturarea canalului

Răspuns: B, C, D, E

5. C. M. Tratamentul parodontitei apicale acute supurate faza submucoasă se face astfel:

A. drenaj endodontic

B. incizia mucoasei şi eliminarea abcesului

C. drenaj transmaxilar (osteotomie)

D. extracţia dintelui

E. administrarea de antibiotice pe cale generală