Anestezia dentara
Anestezia reprezinta
introducerea in organism a unor substante care au proprietatea de a provoca
disparitia sensibilitatii.
Cuvantul “anestezie” provine din
limba greaca si semnifica absenta sau pierderea senzatiei.
Anestezicul este substanta care
atenueaza sau inlatura temporar durerea. Exemple: xilina, mepivacaina,
prilocaina, hostacaina, bupivacaina, articaina, procaina, tetracaina, cocaina.
- se face in functie de
segmentul sau zona asupra careia actioneaza substantele anestezice si
mecanismul lor la acest nivel. Exista trei tipuri mari de anestezie:
• Anestezia locala - este cea
produsa prin contactul substantelor anestezice, de tip local, pe receptorii
periferici ai excitatiei dureroase. Dezavantajul consta in faptul ca este
rezervata unor interventii de mica amploare.
• Anestezia de conducere -
blocheaza transmiterea influxurilor dureroase prin nervii periferici, plexurile
nervoase, caile medulare. Include: anestezia plexala, tronculara, intravenoasa
sub garou si mai cunoscute de dumneavoastra - rahianestezia si anestezia
peridurala.
• Anestezia generala - cu o
tehnica complexa utilizand o multitudine de substante si o aparatura speciala,
ea realizeaza mai multe deziderate: analgezia (inlaturarea durerii si a
reactiilor vegetative ale acesteia), hipnoza (sau somnul anestezic), relaxarea
musculara si echilibrarea functiilor vitale.
- anestezie (infiltratie) locala:infiltrare directa de anestezic local a
terminatiilor nervoase periferice perilezional (intradermic, subcutanat,
intrafascial, intramuscular);
- anestezie (analgezie)
locoregionala:abolire totala a
impulsurilor nociceptive de la o regiune a corpului prin intreruperea temporara
a conductibilitatii neuronilor senzoriali; cuprinde urmatoarele tipuri
particulare:
bloc nervos: tehnica de
realizare a analgeziei regionale prin injectare directa in jurul nervului ce
inerveaza regiunea interesata
bloc al plexului brahial (abord
cervical, supraclavicular sau axilar)
bloc al nervilor digitali
(anestezie Aubert)
bloc al nervului sciatic
bloc al plexului lombar (N
femural, obturator, femurocutan lateral)
bloc al nervilor intercostali
bloc spinal (rahianestezie)
bloc epidural (peridural,
extratecal)
- anestezia regionala intravenoasa (bloc Bier) - interventii chirurgicale
asupra membrelor, dupa administrarea anestezicului
local intr-o
vena de la extremitatea membrului golit in prelabil de sange şi izolat
circulator de restul organismului prin aplicarea unui garou la radacina sa;
- anestezia generala - nhalatorie (IOT,
laringiana), intravenoasa i
Anestezia
generala asociaza trei tipuri de actiune
- pierderea constientei ori somn
profund - care este datorata administrarii
unui agent anestezic, fie prin inhalare (candva de eter,
azi de protoxid de azot sau de
agenti halogenati), fie pe cale intravenoasa (barbiturice,
ketamina, etomidat si mai recent
diprivan)
- disparitia durerii - care este obtinuta multumita
substantelor morfinomimetice ca fenoperidina sau fentanilul
- folosirea unei substante
paralizante - care permite relaxarea musculara
necesara unei bune desfasurari a intreventiei
Privind modul de actiune al
anesteziei generale asupra organismului se refera la:
- agenti blocanti neuromusculari
- pierderea cunostintei
- cortexul cerebral
-agenti inhalatori pentru
a controla raspunsul autonom si a produce analgezia si
amnezia
-benzodiazepine
pentru efectulbenzodiazepine pentru efectul antianxios
si amnezic
-obstructionarea
conducerii nervoase
-intreruperea transmiterii
sinaptice
Riscurile
anesteziei dentare
Zona anesteziata nu amorteste. Cauza: anomalia anatomica a zonei
anesteziate
- Anestezia
“nu se
prinde” atunci cand in zona anesteziata ste o
infectie, eiar pH-ul organismului este in
scadere (5-6) fata de
valoarea normala (7,4)
Dureri foarte mari in timpul
injectiei. Cauza: injectarea direct in nerv sau in artera
- Pentru a scadea durerea la
efectuarea anesteziei, se poate aplica, pe suprafata unde va intra acul,
un anestezic, benzocaina. Tot din cauza anatomiei locale, acul poate nimeri o structura
nervoasa. La pacientii mai slabi, probabilitatea de a nimeri o structura
nervoasa sau o artera este mai mare.
- Hematoamele care apar
in urma injectarii anestezicului in artera apar din
cauza vasoconstrictorului, care
provoaca ischemie (lipsa fluxului sangvin)
Dureri prelungite, amorteala,
parestezie
Leziuni vasculare
Leziuni nervoase
Pareza tranzitorie de nerv
facial (efectele dispar in aproximativ o ora) in cursul anesteziei pentru
dintii inferiori
Hematomul obrazului
- Apare ca urmare a lezarii
vaselor de sange din tesuturile pe care le strabate acul seringii
-Se
manifesta prin aparitia imediata a unei umflaturi in grosimea obrazului (se
aplica pentru 24 h un pansament compresiv apoi
tratament cu antibiotice)
Necroza mucoasei
Fracturi ale acului, inghitirea
sau aspirarea acului
Intoxicatii sistemice
Nevritele postanestezice - apar
datorita inteparii fibrelor nervoase sau iritatiei acestora de catre substanta
anestezica
Reactii de hipersensibilitate
sau alergice - este bine ca daca nu ati mai facut nici o anestezie locala in
scop stomatologic, sa vi se faca in cabinet un test alergologic (prin test
cutanat)
Reactii adverse date de
vasoconstrictor
Riscul de infarct miocardic
Trimusul -limitarea temporara a amplitudinii deschiderii gurii cu
dificultati in masticatie
In stomatologie si chirurgie
OMF, anestezia generala prezinta multiple elemente de
dificultate si risc specific
acestui teritoriu datorita:
- zonelor reflexogene mai
numeroase in teritoriul buco-maxilo-facial care expun pacientul la declansarea
unor reflexe nocive;
- dezvoltarii unor procese
patologice (tumori, supuratii) in raporturi strinse cu caile aeriene
superioare;
- limitarii sau imposibilitatii
deschiderii gurii in constrictiile de maxilare sau anchilozele
temporomandibulare;
- dificultati de a mentine
permeabilitatea cailor respiratorii care risca sa fie compromisa in cursul
interventiilor prin secretii, singe, corpi straini;
- desfasurarii in acelasi
teritoriu a activitatii operatorului si anestezicului si limitarii reciproce a
cimpului lor de actiune;
- dificultati de urmarire
clinica a mersului anesteziei prin supravegherea miscarii globilor oculari, a
reflexelor palpebrale
Utilizata in: oftalmologie, ORL,
stomatologie, urologie
Se aplica pe
mucoasele: nazala, buco-faringiana, esofagiana, kerato-conjunctiva, vezicala
TEHNICA
Mucoasa se
usuca pentru a usura absorbtia anestezicului.
Administrarea
se face prin clatirea gurii, instilatie, badijonare, masaj timp de 1 minut pe
mucoasa cu pasta analgezica si in mod current prin aplicarea unui tampon
imbibat cu anestezic si lasat citeva minute pe locul unde se va intervene, sau
prin pulverizare sub presiune.
Timpul
necesar pentru instalarea analgeziei de suprafata prin contact este de
aproximativ 1-2 minute, iar durata medie de 10-15 minute. Concentratia
anestezicului, cantitatea utilizata si
intinderea zonei de aplicare
trebuie atent controlate.
Disparitia senzatiei de voma se
obtine prin clatirea gurii cu pantocaina 0,5%, cocaina 2% sau prin pulverizarea
acestor solutii. Badijonarea declanseaza ea insasi reflexul de voma.
Prin aceasta metoda se mai poate
obtine anestezia nervului nazopalatin aplicind cite un tampon imbibat in anestezic
pe planseul foselor nazale linga septul nazal, indaratul subseptului; cutanat
anestezia nervului lingual prin aplicarea tamponului pe mucoasa planseului
bucal in santul paralingual la nivelul ultimului molar.
Indicatii
- restrinse la interventiile superficiale
si de scurta durata, adica, incisia unui abces superficial subcutanat sau
submucos, extractia unui dinte temporar cu rizaliza accentuate
Se izoleaza
cimpul operator, se usuca regiunea si se proecteaza jetul de kelen de la o
distanta de 25-30 cm, urmarind linia de incizie printr-o miscare continua a
jetului de-a lungul ei. Pentru grabirea evaporarii se poate proiecta
concomitant asupra regiunii un jet de apa. Aparate special pentru administrarea
locala a kelenului ii maresc eficienta. Instalarea analgeziei este indicata
prin aparitia unei coloratii albe; zona respectiva devine dura si se acopera cu
un strat asemanator cu zapada.
Anestezia prin
injectie
Sunt necesare instrumente de
examinare; seringi Record
sau din material plastic de 2 si 5 cm; ace de injectie inoxidabile
cu bizoul scurt, bine ascutite, nu prea subtiri,
de lungimi diferite,
scurte de 2.5-4 cm, lungi de pina
la 12cm; pensa anatomica pentru
manipularea acelor; comprese sterile; eter,
alcool 70% simplu sau iodat
de 2%.
Reguli generale: bolnavul este examinat corect; ne
asiguram ca nu prezinta contraindicatii pentru
anestezia locala si ca a fost corect efectuata preanestezia.
Pentru anestezia pe cale
cutanata se
barbiereste locul de
punctie, se degreseaza pielea si
se antiseptizeaza cu alcool
70% sau iodat, aplicat de la
centru spre periferie. Pentru
anestezie pe cale orala, bolnavul isi clateste gura cu
sol antiseptica, apoi i se aplica aspiratorul
de saliva.
ANESTEZIE PRIN INJECTARE (sau
prin infiltratie locala) - se
realizeaza prin injectarea solutiei de anestezic local in tesuturile pe care se intervine chirurgical sau in
jurul acestora,si sau
prin injectarea anestezicului local la
distanta (anestezie in baraj) de locul unde se intervine chirurgical.
Acestea pot fi
· directa
intramucoasa
· punctiforma
·
liniara (superficial, profunda)
·
difuza
·
intragingivala
·
plexala - indicata pentru anestezia
unui dinte - injectarea anestezicului in dreptul dintelui
· “in
baraj” -afectiuni superficiale
situate la nivel tegumentar (abces tegumentar)
· tronculara
- anestezia unuia sau mai multor dinti deodata - introducerea anstezicului in
vecinatatea unui nerv dentar
· intraligamentara
–anestezicul local se depune in
tesutul periodontal
·
intrapapilara - la nivelul papilei
dentare
· intraseptala
- se foloseste rar
· intraosoasa
- se foloseste foarte rar
· intrapulpara
- la nivelul pulpei dentare
Acestea pot fi
folosite in proceduri stomatologice ca: obturatii, curatarea cariilor,
pregatire dintilor pentru coronare sau boli parodontale.
Tehnica
Pentru a face intepatura mai usor de suportat, se efectueaza o anestezie
topica cu pantocaina 2% sau un spray analgezic. Acul este schimbat pentru o
fiecare noua intepatura si se evita atingerea sa de buze, dinti, limba. Bizoul
acului este indreptat spre planul osos.
Consta in
injectarea intradermica a solutiilor (xilina 0,5-1 %) pe linia de incizie pana
la aparitia efectului de “coaja de portocala” (buton dermic) - in abcese.
Injectarea in
profunzimea tesutului (xilina, bupivacaina, ropivacaina) plan cu plan, permite
efectuarea de operatii de apendicita, hernie, organe genitale, iar infiltrarea
peritoneului si a mezourilor permite operatii mari pe abdomen la bolnavii
tarati. Infiltrarea trunchiurilor nervoase permite realizarea anesteziei loco-regionale
de conducere (tronculara – nv. sciatic, nb. colaterali digitali; plexulara – cervical,
brahial; spinala - rahidiana si peridurala)
Infiltratie
locala
à Interesata
este doar o zona anume.
à Tehnica:
- La o interventie complicata
necesita o cantitate mare de anestezic si provoaca o dilacerare a tesuturilor.
- Se
foloseste procaina 0.5-1% sau xilina de 0.25-0.50%. Se face mai intai un buton
intradermic sau intramucos si apoi se introduce solutia anestezica treptat pe
traiectul liniei de incizie, plan cu plan, in pielea sau mucoasa, tesut
celular, muschi. Acul este impins aspirind si injectind incet sol anestezica in
tesuturi, apoi este retras partial si introdus in
alta directie sau retras complet si reintrodus in alt loc anesteziat anterior. Anestezia se instaleaza in 5 min.
alta directie sau retras complet si reintrodus in alt loc anesteziat anterior. Anestezia se instaleaza in 5 min.
Infiltratie la
distanta
à Se obtine pornind din 2-4 puncte dermice asezate
la distanta, circumscriind intr-o figura
geometrica regiunea in care se va interveni. Conform actiunii fiziologice este o anestezie
terminala, deoarece blocheaza ramuri foarte fine. Prezinta avantajul ca nu deformeaza
cipmul operator si nu diminua vizibilitatea .
geometrica regiunea in care se va interveni. Conform actiunii fiziologice este o anestezie
terminala, deoarece blocheaza ramuri foarte fine. Prezinta avantajul ca nu deformeaza
cipmul operator si nu diminua vizibilitatea .
à Indicatii - restrinse,
in interventiile pe obraz, regiunea submandibulara etc., in special pentru extirparea
unor tumori.
ANESTEZIA PLEXALA: indicata
pentru anestezia unui dinte - injectarea anestezicului in dreptul dintelui.
à Arcada
superioara - acolo unde corticala osoasa e subtire
- Aria anesteziata:
periostul, osul, mucoasa vestibulara, 1 maxim 2 dinti daca substanta anestezica
se lasa intr-un singur loc
- Indicatii:
*pulpectomii vitale
*extractii dentare
*rezectii apicale
*extirpari chisturi, epulide, etc.
*plastii limitate mucoasa sau os
-
Contraindicatii:
*interventii de chirurgie parodontala
*anestezia unui grup de dinti
*infectie sau inflam a mucoasei
*corticala anormala, groasa (la copii in dreptul apex molari)
-Tehnica
- punctia se efectueaza in
vestibulul bucal in mucoasa mobila (in fixa => distensie = durere)
- bizoul acului paralel cu osul (pentru a evita inteparea periost)
- bizoul acului paralel cu osul (pentru a evita inteparea periost)
- directia ac = oblica, se va
orienta deasupra apex dinte dar si M si D de acesta
- injectarea sol. imediat dupa
ce s-a traversat mucoasa, lasandu-se anestezicul sub mucoasa, intre aceasta si
periost, lent, fara presiune
- lasarea anestezic pe o arie
mai larga (M si D de apex) duce la o instalare mai rapida a anesteziei
(difuzare pe mai multe canale Havers) + pe o arie mai intinsa pentru anestezia
IS punctia anestezica se poate face trecand cu acul prin frenul buzei
superioare, dinspre partea opusa zonei pe care dorim sa o anesteziem datorita
dispozitiei filetelor nervoase prin anastomozele cu ramurile nervoase
contralaterale.
à Arcada
inferioara – zona incisivilor, si in special la copii si tineri
- Indicatii:
*anestezia a 1-2 dinti frontali
*anestezia mucoasa si periost reg V frontale
*vasoconstrictia unui teritoriu
-
Contraindicatii:
*afectiuni de tip infamator in regiunea frontala
*procese tumorale
-Tehnica
-idem
6. Anestezia regionala/tronculara
ANESTEZIA
TRONCULARA: anestezia unuia sau mai multor dinti deodata - introducerea
anstezicului in vecinatatea unui nerv dentar
- este o anestezie de conductie.
Solutia anestezica actioneaza pe traiectul trunchiului nervos sau la nivelul
orificiilor osoase de intrare sau iesire a trunchiurilor nervoase, intrerupand conductibilitatea
si propagarea sensibilitatii dureroase:
1. Daca solutia anestezica e
introdusa in ganglionul Gasser se produce anestezia lui si a tuturor ramurilor
nervului trigemen.
2. Daca solutia anestezica e
depusa la baza craniului (la gaura rotunda mare) ea actioneaza asupra nervului
maxilar.
3. Daca solutia anestezica e
depusa la baza gauri ovale, actioneaza asupra nervului mandibular si a
maxilarului superior si a tuturor ramurilor lui.
4. Daca solutia asestezica e
depusa la orificiile unde intra nervii dentari supero-posteriori sau nervul
dentar inferior sau pe unde ies nervii suborbitari si supraorbitari, naso-palatin,
palatin mare, mentonier si incisiv. Daca se depune la nervul lingual, bucal,
maseter, sau maseterinul, care se desprin din trunchiul principal mandibular,
anestezia se numeste tronculara periferica.
- este o anestezie sigura,
reduce volumul solutiei injectate, reduce numarul de intepaturi, tehnica este
simpla, atat exo cat si endo.
Anestezia tronculara periferica
a nervului supraorbitar (terminala a nervului oftalmic), ca zone de anestezie
sunt cuprinse tegumentul pleoapei superioare, tegumentul unghiului intern al orbitei,
tegumentul regiuni frontale pana la vertex, osul frontal cu musoasa sinusului
frontal, tegumentul radacinii nasului, tegumentul varfului si aripilor nazale,
lobulul sacul lacrimal si segmentul medial al pleoapelor.
- Indicatii: pt alcolizari in
nevralgia de trigemen, in interventia din chirurgia maxilo-faciala, pt
regiunile invecinate nervului supraorbitar, pt plasti sau interventie pe
sinusul frontal.
- Dezavantaje: posibilitatea
intepari glubului ocular, dificultati in reperarea orificiului
REPERELE GAURII SUPRAORBITARE
(osoasa)
- pe arcada sprancenoasa la 2-3
mm deasupra marginii osoase,
- la 1 cm lateral de unghiul
intern al orbitei,
- pe aceeasi verticala cu gaura
suborbitara si mentoniera
à Tehnica: se dezinfecteaza tegumentul cu iod, alcool, dupa care se
trece la intepatura, acul patrunde la
cativa mm deasupra arcadei sprancenoase, in 1/3 interna a arcadei sprancenoase,
medial cu orificiul supraorbitar. Directia acului si profunzimea, usor in jos,
inafara si inapoi. Imediat dupa ce se inteapa se cade pe os, in scobitura
supraorbitara si fara sa se patrunda in orificiul supraorbitar dar pastrand
contact cu osul, aici se va depune anestezicul. Pt anestezia ambelor ramuri ale
nervului oftalmic, locul de intepatura e intersprancenos. Directia acului va fi
impins intr-o parte si alta, subcontinent, de-a lungul unei linii care trece
prin regiunea sprancenoasa
dintii incisivi si caninul,
partial premolarii 50% din cazuri, osul, parodontiul si mucoasa vestibulara,
pleoapa inferioara si fata latero-nazala, jumatatea buzei superioare, peretele
osos antero sinusal si mucoasa corespunzatoare a sinusului. Este folosita in
procedurile stomatologice si in chirurgia maxilo, atunci cand anestezia plexala
e insuficienta sau cand anestezia nu se pot face din motive patologice.
REPERELE GAURII SUBAORBITARE -
osoase, dentare, de
parti moi si mixte.
à Reperele osoase
- marginea inferioara a orbiteila 6-10 mm sub
marginea inferioara a orbitei
- la unirea 13 interne cu cele 23 externe
- pe linia verticala care trece
prin mijlocul marginii inferioare a orbitei
- pe linia verticala care uneste
gaura supraorbitara, suborbitara cu gaura mentoniera
- pe
linia verticala care trece prin sutura maxilo-malara
à Repere dentare
- pe verticala care trece prin
axul PM2 superior sau intre primul si al doile
premolar
- cam la 25 cm deasupra apexului PM2
superior
à Reperele
partilor moi
- la 0,5 cm inauntrul liniei
verticale, medio-pupilare, cand
pacientul priveste inainte
- pe verticala care trece prin
marginea interna a corneei
- pe vertiala care trece prin
comisura bucala
à Repere mixte
- la intersectia verticalei care trece prin cele 3 orificii
cu linia oblica ce porneste de la marginea gingivala intre IC si IL omolateral
si care merge la aproximativ 4 mm deasupra partii interne a suturii fronto-malare.
Repere pt situatia in cazul in
care se face pe calea exobocala: reperele
gaurii suborbitare,aripa
nazala, santul nazo-genian, marginea inferioara a orbitei. Pe cale endobucala: repere la gaura suborbitara, fornixul vestibular superior, caninul, marginea
inferioara a orbitei si fosa si bosa canina.
Cea mai frecvent
folosite sunt acele de mici dimensiuni, gura trebuie sa fie
intredeschisa, se ridica buza pt a mentine fornixul vestibular intins, inainte se
poate aplica o anestezie topica, se
dezinfecteaza mucoasa cu alcool, se repereaza
marginea inferioara a orbitei cu indexul si gaura suborbitara cu policele.
Calea exobucala
Este in caz de leziuni
endobucale care impiedica anestezia pe cale endobucala.
La mandibula
ANESTEZIA LA SPINA SPIX (n alveolar inferior)
- cale orala -
- Indicatii
*interventii asupra osului si dintilor
pe o hemiarcada, a mucoasei vestibulare, de la gaura mentoniera la linia
mediana
- Contraindicatii
*procese inflamatorii sau tumori
la locul de intepatura.
Reperele
- nivelul planului de ocluzie al
M inferior
- creasta temporala, medial si
posterior de marginea anterioara a ramului mandibular
- plica pterigomandibulara situata de-a lungul marginii anterioare a muschiului pterigoidian
intern.
- plica pterigomandibulara situata de-a lungul marginii anterioare a muschiului pterigoidian
intern.
- Tehnica
- capul bolnavului in
continuarea trunchiului sau in usoara extensie, arcadele dentare larg deschise,
expunandu-se bine regiunea retromolara
- se fixeaza punctul in care se
va face punctia anestezica prin palpare cu indexul mainii stangi cand anestezia
se face la arcada dreapta sau cu policele cand se face la arcada stg
- locul de punctie este intre creasta temporala si plica pterigomandibulara la 1 cm deasupra planului de ocluzie al Minf
- locul de punctie este intre creasta temporala si plica pterigomandibulara la 1 cm deasupra planului de ocluzie al Minf
- directia acului e de la
inceput sagitala ant-post pana cand se ia contact cu osul in zona crestei
temporale, corpul seringii ramanand paralel cu arcada inferioara
- acul va progresa apoi in
contact cu osul inaintand in profunzime pe fata interna a ramurei mandibulei si
pe masura ce patrunde, datorita oblicitatii acesteia, necesitatea mentinerii contactului cu osul va face ca corpul seringii
sa se deplaseze progresiv catre linia mediana a mandibulei ajungand chiar in dreptul
C sau Pm arcadei popuse, in functie de gradul de inclinare a ramului mandibular
- injectarea anestezicului se
incepe in momentul cand acul atinge osul si continua pana la 1.5-2
cm, profunzime
- la 1 cm se aneseziaza n
lingual
- la 1.5 – 2 cm nv. alveolar
inferior situat mai posterior
Anestezia tronculara a nervului
lingual
- odata cu anestezia nv. dentar
inf. (pt. anestezia n. lingual (endobucal) se depune AL
la spix, la o profunzime de 1 cm, (iar exobucal pe cale submandibulara, 5,5 cm)
- odata cu anestezia
altor nervi (situati in vecinatate)
- anestezie separata tronculara a nv. lingual.
Anestezia
limbii
Nv. bucal e o ramura terminala a nv. temporo-bucal. Trece prin spatiul
pterigomandibular are traiect descendent si spre ant,
paralel cu marginea ant a ramurii ascendente a
mandibulei, pe care o incruciseaza la nivelul bazei
apofizei coronoide (punct important pt anestezia tronculara) si se indreapta spre obraz, aici in dreptul
bulei grasoase a lui Bichat se bifurca:
- intr-o ramura interna - pt mucoasa jugala, gingia si periostul vestibular in dreptul molarilor inf (mai rar si in dreptul premolarilor, si uneori si zona vestibulara superioara corespunzatoare molarului 1)
- si o ramura externa - care inerveaza pielea obrazului si a regiunii labio-comisurale
In stomatologie si chirurgia
orala se abordeaza ramura sa interna prin:
- infiltratie locala in fornixul
vestibular corespunzator
- sau prin anestezia tronculara la baza apofizei
Coronoide.
- detartraj subgingival
- rezolvarea cariilor de colet
vestibulare si subgingivale
- prepararea bonturilor
subgingival
- plasarea unei matrici
- tehnica usoara pt anestezia prin infiltratie
- anestezia tronculara bazala a nv. mandibular
Tehnica anesteziei tronculare pe
cale endobucala:
- Pacientul
are gura larg deschisa. (Pentru a anestezia prin infiltratie plexala pacientul are gura
intredeschisa). Mucoasa se dezinfecteaza cu alcool.
- Locul de
intepatura: la intersectia planului de ocluzie molar superior cu marginea anterioara
a ramurii ascendente a mandibulei, la baza apofizei coronoide, distal si bucal
de ultimul molar
superior.
- Directia acului: acul cu bizoul in jos, spre os, paralel cu planul de ocluzie molar superior; corpul seringii e indreptata spre comisura bucala de partea opusa; directia acului e inapoi, in afara si relativ orizontal.
superior.
- Directia acului: acul cu bizoul in jos, spre os, paralel cu planul de ocluzie molar superior; corpul seringii e indreptata spre comisura bucala de partea opusa; directia acului e inapoi, in afara si relativ orizontal.
-
Profunzimea: se avanseaza cu acul pana la mucoperiostul marginii ant. a ramurii
ascendente la baza apofizei coronoide, fara a intepa periostul, (2-4 mm
adancime), 0,3 ml/10 sec.
Anestezia
tronculara bazala
- Nivel de incostienta care este
foarte apropiat de nivelul anesteziei chirurgicale complete. Pacientul
nu raspunde la stimuli verbali, dar reactioneaza la stimuli durerosi (ex. intepaturi).
- Anestezia
nervului maxilar.
- Nervul
maxilar asigura sensibilitatea unui maxilar impreuna cu dintii si
paradontiul respectiv, a sinusului maxilar, boltii si valului palatin, mucoasei
foselor nazale si a vestibuluilui bucal superior, hemibuzei superioare, aripii
nasului si pleoapelor inferioare.
Anestezia
ganglionara
- Anestezia
ganglionului Gasser se poate obtine: pe cale
lateral subzigomatica, folosind procedeul Braun pentru anestezia nervului mandibular
si un ac curb pentru a patrunde
prin gaura ovala sau pe cale anterioara prin procedeul Hartel care prezinta conditii mai favorabile de traversare a bazei craniului. Acul trebuie sa patrunda prin gaura ovala pe
o distant de 1-1.5 ml sol anestezica.
prin gaura ovala sau pe cale anterioara prin procedeul Hartel care prezinta conditii mai favorabile de traversare a bazei craniului. Acul trebuie sa patrunda prin gaura ovala pe
o distant de 1-1.5 ml sol anestezica.
- In prezent
acest tip de anestezie este inlocuita cu anestezia prin intubatie.
7. Anestezia regional prin
acupunctura sau electropunctura
Anestezia regionala poate fi
obtinuta prin stimulare periferica cu ajutorul unor ace in puncte de elective
diferite in raport cu teritoriul in care urmeaza a se intervene. Mecanismul
analgeziei in raport cu teritoriul in care urmeaza a se interveni. Pentru ca
analgesia sa fie eficienta este necesara colaborarea pacientului, increderea sa
in succesul metodei. Stimularea acelor se poate obtine manual imprimindu-li-se
miscari de rotatie sau de dute-vino efectuate de medic sau pacient, sau prin
stimularea electrica utilizind un current de intensitate slaba. Analgezia se
instaleaza in 15-20 de
S-a demonstrat ca acupunctura
elibereaza in sistemul nervos central endorfine (hormoni cu efect analgezic). Mai mult, introducerea
de ace,
stimuland nervii periferici, ar distrage
atentia de la durerea de aza. bDupa medicina traditionala
chineza, influxul vital, circula in corp in lungul a 24
meridiane sau linii de inaintare, in legatura
unele cu altele. Pe lungimea fiecarui
meridian se gasesc punctele-cheie. Ele se
impart in 5 categorii:
- punctele de tonificare, al caror rol este de a stimula o
functie organica deficitara
- punctele de dispersie, al caror rol este de a calma o
functie organica ce sufera prin exces (hiperfunctie, hipersecretie etc.)
- punctele surse care regleaza
- punctele de alarma sau
punctele Herault, dureroase spontan atunci cand
meridianul pe care se gasesc este perturbat
- punctele de trecere, prin care se scurge energia
vitala atunci cand ea se afla in exces intr-un organ.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariul a fost trimis cu succes!