Grile Parodontologie - Anul 6 / Partea II



*1. Parodontita juvenila este:
A.  Este o parodontita rapid progresiva precoce
B. Este o parodontita ulcero-necrotica
C. Este o parodontita rapid progresiva
D. Este o atrofie parodontala
E. Este o forma de gingivita hiperplazica, ca efect secundar al unor medicamente

2. Trauma ocluzala este urmata de modificari adaptative ale parodontiului marginal
A. cresterea numarului de fibre de colagen din desmodontiu  
B. largirea spatiului dento-alveolar
C. cresterea mobilitatii dentare  
D. ingrosarea laminei dura
E. cresterea numarului de celule din desmodontiu

3. Abcesul parodontal marginal se produce prin:
A. manevre terapeutice corecte 
B. reducerea drenajului pe cale naturala
C. in absenta tartrului
D. exacerbarea virulentei germenilor
E. edemul marginii gingivale produs prin impact alimentar


4. Gingivitele simptomatice se gasesc frecvent în cursul unor boli sistemice ca:
A. sarcina
B. diabet
C. boli imune
D. de consum de nifedipin
E. insuficienta renala cronica

5. Sindromul imunodeficientei dobandite este:
A. congenital
B. ereditar
C. de etiologie micotica
D. de etiologie microbiana
E. consecinta unei infectii virale asupra sistemului imunitatii celulare

6. Eritemul gingival linear sau gingivita HIV
A. nu prezinta sangerari
B. se prezinta ca un lizereu rosu-aprins
C. sangereaza la atingeri usoare
D. nu se extinde niciodata la nivelul gingiei fixe
E. se poate extinde, în stadii avansate, si la nivelul mucoasei jugale

7. Complicatii locale ale parodontitei marginale cronice sunt reprezentate de:
A. abcesul parodontal marginal
B. adenite
C. hiperestezia dentinara
D. sinusita maxilara
E. septicemie

8. Directiile principale de tratament local al parodontopatiilor marginale cronice
cuprind:
A. tratamentul antimicrobian si antiinflamator
B. tratamentul chirurgical
C. tratamentul de reechilibrare ocluzala
D. tratamentul complicatiilor
E. tratamentul afectiunilor generale

*9. Formele cele mai numeroase de imbolnavire ale parodontontiului marginal:
A. Sunt asociate cu afectiuni generale ale organismului
B. Prezinta descuamari ale marginii gingivale libere si ale papilei interdentare
C. Prezinta o inflamatie manifesta 
D. Apar mai ales în administrarea de ciclosporine sau contraceptive
E. Apar în cazuri de epilepsie, datorita utilizarii unei medicatii de tipul hidantoina

10. Clasificarea parodontitei marginale cronice superficiale dupa Catedra de Parodontologie Buc:
A. Parodontita marginala cronica superficiale cu fenomene hiperplazice
B. Parodontita marginala cronica superficiale pe fond de involutie precoce
C. Parodontita prepubertala precoce
D. Parodontita juvenila
E. Parodontita distrofica

*11. Factorul cauzal în AIDS este reprezentat de:
A. endotoxinele elaborate de Actinobacillus actinomycetemcomitans
B. specii de stafilococ
C. specii de streptococ
D. spirochete
E. un virus - HIV

*12. În gingivostomatita aftoasa recidivanta, leziunea initiala este:
A. o zona eritematoasa
B. o eroziune 
C. o ulceratie
D. un placard
E. o vezicula

13. Pasta TM a catedrei de parodontologie Bucuresti contine:
A. neomicina
B. tetraciclina
C. vaselina
D. prednison
E. metronizadol

14. In gingivita din diabet, gingia poate prezenta:
A. ulceratii
B. hipertrofie gingivala generalizata
C. sangerari usoare
D. usoara mobilitate patologica
E. pungi adevarate

15. Complicatiile loco-regionale ale bolilor parodontiului marginal pot fi:
A. meningita
B. adenite
C. tromboflebita sinusului cavernos
D. noma
E. abces cerebral

16. Netrat, abcesul parodontal marginal
A. fistulizeaza
B. se vindeca spontan dupa 1-2 saptamani
C. se complica cu pulpite acute si parodontite apicale acute retrograde
D. produce abcese ale lojilor profunde
E. produce, oral, osteite sau osteomielite

17. Prognosticul in boala parodontala depinde in mod cert de:
A. gradul de inflamatie al gingiei marginale
B. mobilitatea fiziologica 
C. igiena orala .
D. gradul de resorbtie osoasa
E. mobilitatea patologica

18. Tratamentul secundar al parodontopatiilor marginale cronice cuprinde:
A. igienizare
B. proceduri chirurgicale
C. reechilibrare ocluzala
D. tratamentul complicatiilor acute
E. tratamentul de biostimulare

19. Bolile parodontiului marginal pot avea drept complicatii:
A.cariile localizate sub coletul anatomic al dintelui
B. necrozele pulpare
C. parodontitele apicale pe cale retrograda
D. lacunele cuneiforme
E. leziunile aftoaase.

20. Complicatiile locale ale bolii parodontale sunt:
A. gingivo-stomatita ulcero-necrotica
B. abcesul parodontal marginal
C. hiperestezia dentinara
D. cariile situate deasupra coletului anatomic al dintelui
E. pericoronarita acuta

21. Rol in formarea lacunelor cuneiforme de la coletul dintilor il au:
A. tulburari ale sistemului neurovegetativ
B. trauma ocluzala
C. consumul exagerat de bauturi carbo-gazoase
D. regurgitatiile acide
E. eroziunile chimice acide

22. Complicatiile loco-regionale ale gingivitei cronice sunt:
A. Celulita
B. Osteita maxilară
C. Adenita
D. Septicopiemia
E. Sinuzita maxilară

23.Simptomatologia abcesului parodontal marginal cuprinde:
A. jena dureroasa la masticatie, uneori si spontana, localizata, de intensitate medie
B. dintii limitanti prezinta procese carioase extinse
C. mucoasa acoperitoare e intinsa, lucioasa, rosie
D. consistenta abcesului situat vestibular si lingual este moale, depresibila
E. percutia verticala a dintilor limitrofi e, de regula, mai dureroasa decit cea transversala

24. Directiile principale de tratament local al parodontopatiilor marginale cronice
cuprind:
A. tratamentul antimicrobian si antiinflamator
B. tratamentul chirurgical
C. tratamentul de reechilibrare ocluzala
D. tratamentul complicatiilor
E. tratamentul afectiunilor generale

25. Complicatiile loco-regionale ale bolilor parodontiului marginal pot fi:
A. meningita
B. celulite
C. osteite si osteomielite ale oaselor maxilare
D. sinuzita maxilara
E. noma

26. Hiperestezia dentinara se instaleaza dupa:
A. retractii gingivale
B. interventii chirurgicale parodontale
C. periaj profesional
D. aplicarea acidului in vederea realizarii obturatiilor fizionomice
E. planarea radiculara

27. Pacientii cu gingivita cronica semnaleaza:
A. usor prurit gingival
B. sangerari gingivale la periaj si masticatie
C. halena
D. tumefactie
E.  senzatie de usturime

28. Abcesul parodontal marginal netratat se complica cu:
A. pulpite acute
B. pulpite cronice
C. parodontite apicale cronice
D. parodontite apicale acute retrograde
E. osteite

29. Abcesul parodontal apare atunci cand:
A. scade rezistenta organismului
B. se exacerbeaza virulenta germenilor care populeaza continutul pungilor parodontale
C. punga parodontala este frecvent localizata pe peretele vestibular radicular
D. drenajul pe cale naturala al pungii este redus
E. drenajul pe cale naturala al pungii este blocat

30. În pericoronaritele acute pot aparea urmatoarele complicatii:
A. abcese de vecinatate
B. febra
C. trismus
D. edem laringian
E. meningita acuta

*31. Prezenta unei inflamatii a papilei interdentare, sângerarea usoară la atingere în
vecinatatea unei obturatii obligă la:
A. controlul adaptării obturatiei fată de suprafata dentară
B. detartraj ultrasonic
C. îndepărtarea obturatiei
D. la utilizarea firului interdentar
E. la efectuarea unei radiografii

32. Clasificarea bolilor parodontale dupa Dumitriu se face urmarind criteriile:
A. mecanismul de producere al bolii parodontale
B. gradul de afectare a structurii parodontiului
C. evolutia si prognosticul bolii parodontale
D. gradul de manifestare a inflamatiei
E. raspunsul la tratament

*33. Frecventa localizarii abcesului parodontal marginal în ordine este:
A. vestibular, lingual, palatinal
B. palatinal, vestibular, lingual
C. vestibular, palatinal, lingual
D. lingual, palatinal, vestibular
E. lingual, vestibular, palatinal

*34. La bolnavii SIDA, sarcomul Kaposi este localizat:
A. preferential pe gingie si mucoasa boltii palatine
B. preferential pe mucoasa boltii palatine;
C. preferential pe mucoasa jugala;
D. preferential pe mucoasa planseului bucal;
E. preferential pe gingie

35. Diagnosticul diferential al gingivostomatitei ulcero-necrotice se face cu:
A. boala Behcet
B. gingivita alergica
C. agranulocitoza
D. candidoza acuta
E. leucemia cronica

36. In gingivita hiperplazica din leucemie, principalele semne clinice sunt:
A. gingivoragii precoce
B. senzatie de uscaciune a mucoasei orale
C. ulceratii
D. hiperplazie gingivala
E. aparitia polipilor gingivali

37. Semnele obiective in abcesul parodontal marginal sunt:
A. tumefactie circumscrisa rotunda
B. abcesul cerebral
C. cariile situate sub coletul anatomic al dintelui
D. sinusita maxilara
E. jena dureroasa la masticatie

38. Din punct de vedere al afectarii structurii parodontiului marginal, în gingivite este afectat:
A. Parodontiul marginal de invelis
B. Parodontiul de sustinere
C. Epiteliul si corionul gingival
D. Sinusul maxilar
E. Sistemul ligamentar supraalveolar

39. În parodontita marginala cronica profunda se pot dezvolta"pungi osoase"in urmatoarele zone:
A. zona mentoniera
B. liniile oblice externa si interna
C. gaura palatina mare
D. cresta zigomato-molara
E. zona palatinala din dreptul dintilor frontali superiori

40. În abcesul parodontal marginal:
A. adenopatiile loco-regionale sunt frecvente.
B. evacuarea exudatului purulent este împiedicată de edemul marginii gingivale
libere
C. suprafata gingiei este de culoare roz si are aspect granular, “de prundis”
D. apar fisuri dureroase ale comisurilor bucale.
E. cel mai corect este evacuarea imediata prin intepare a continutului pungii

41. Eritemul gingival linear sau gingivita HIV:
A. poate fi localizat sau generalizat
B. este localizat în special la nivelul mucoasei vestibulare
C. în stadii avansate se poate extinde si la nivelul gingiei fixe
D. poate cuprinde si mucoasa palatinala
E. poate cuprinde si mucoasa alveolara


42. Trauma ocluzala acuta directa este data de:
A obturatii sau coroane inalte.
B. bruxism
C. scoaterea cu dintii a dopurilor de sticle
D. lovituri accidentale asupra mandibulei în timp ce subiectul tine intre dinŃi un obiect dur
E. interpunerea accidentala în cursul masticatiei a unor obiecte

43. Abcesul parodontal marginal:
A. este o complicatie a parodontitei marginale cronice
B. este localizat cel mai frecvent palatinal
C. nu poate fi intalnit niciodata lingual
D. tratamentul consta în drenaj prin punctionare
E. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale

44. Gingivita cronica (simpla, necomplicata):
A. Este de cauza micotica
B. Este de cauza microbiana (prin placa bacteriana)
C. Este de natura virala
D. Apare în cadrul unor boli sistemice
E. Apare în lichenul plan sau alte dermatoze


45. Gingivitele din cursul unei stari fiziologice se clasifica in:
A. gingivite de pubertate
B. gingivite hiperplazice prin inflamatie microbiana
C. gingivite hiperplazice idiopatice
D. gingivite de menopauza
E. gingivite de sarcina

46. Semnul patognomonic al PMCS este:
A. durere localizata
B. sangerari gingivale la succiune
C. halistereza
D. senzatie de egresiune
E. prezenta pungilor parodontal

47. Printre complicatiile locale ale bolii parodontale putem numara:
A. abcesul parodontal marginal
B. necroze pulpare
C. parestezii
D. gingivita acuta ulcero-necrotica
E. pulpite acute laterograde sau retrograde

48. In abcesul parodontal marginal:
A. dintii limitanti sunt, in general, indemni de carie
B. percutia transversala a dintilor limitanti este mai dureroasa decat cea verticala
C. testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt pozitive numai la percutia in ax
D. apar frecvent adenopatii locoregionale
E. testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt negative

49. Lacunele cuneiforme:
A. apar frecvent la caninii mandibular
B. apar ca o lipsa de substanta de forma triunghiulara
C. apar la coletul dintilor
D. apar frecvent la caninii inferiori
E. apar pe suprafata radiculara

50. In candidoza acuta, subiectiv pot aparea:
A hipersalivatie.
B. dificultatea de a purta protezele mobile
C. prurit gingival
D. senzatii dureroase la atingere, masticatie
E. fisuri dureroase ale comisurilor orale

51. In abcesul parodontal marginal durerile sunt:
A. intense (mai rar)
B. sub forma de jena dureroasa la masticatie
C. localizate de intensitate mare
D. uneori violente si iradiaza in zonele invecinate
E. simulante cu fenomene de otita


52. Diagnosticul diferential al candidozei se face cu:
A. leziunile difterice
B. leucoplazia
C. gingivita cronica
D. gingiviostomatita herpetica
E. lichenul plan

53. In gingivita din cursul ciclului menstrual apar urmatoarele manifestari:
A. senzatie de tensiune
B. sangerari gingivale
C. usoara crestere a mobilitatii dentare fiziologice
D. hipersalivatie
E. prurit gingival

54. Obiectiv, in abcesul parodontal marginal apar:
A. la masticatie tumefactie circumscrisa, rotunda sau ovalara
B. jena dureroasa
C. acoperitoare intinsa rosie, lucioasa
D. dinti limitanti cu carii profunde complicate
E. percutie verticala dureroasa mucoasa

55. Senzatia dureroasa din hiperestezia suprafetelor radiculare este:
A. pulsatila
B. redusa
C. medie
D. intensa uneori
E. iradianta

56. Abcesul parodontal marginal prezinta:
A. consistenta abcesului vestibular si lingual este moale
B. dintele afectat prezinta de obicei carie
C. o tumefactie circumscrisa rotunda sau ovalara localizata apical
D. abcesul parodontal marginal palatinal se insoteste de celulita buzei superioare
E. percutia transversala a dintilor limitrofi este dureroasa

57. În parodontita juvenila, principalele semne clinice de imbolnavire sunt:
A. mobilitate dentara patologica
B. prezenta pungilor false
C. retractii gingivale
D. hiperestezie dentinara
E. senzatie de egresiune a dintilor

58.Subiectiv, in abcesul parodontal marginal apar:
A. jena dureroasa la masticatie
B. nu exista simptomatologie subiectiva
C. durerea poate aparea si spontan
D. uneori, durerile sunt intense, violente
E. aspect lobulat al papilelor

59.*Tamponamentul se realizează:
a.        prin atingeri ușoare sau medii
b.        prin  ștergere
c.        mișcarea este înainte și înapoi
d.        cu o sferulă de vată care se introduce în șanțul gingival

60.*Contactele premature sau interferențele se depistează:
a. În relație centrică și în intercuspidare maximă prin metoda monomanuală (posselt) sau bimanuală (Dawson)
b.  Prin dirijarea și orientarea forțelor de masticație în axul lung al dintelui
c.  studii aprofundate a mobilității dentare și a patologiei mioarticulare
d.  prin instalarea unor relații ocluzale stabile de tip vârf cuspid- vârf cuspid

61.     * Punctul hypomochlion:
a.        Este un punct de referință în cazul intervențiilor de gingivoplastie
b.        Reprezintă punctul de maximă convexitate a feței vestibulare
c.        Reprezintă locul optim de aplicare a sistemelor de imobilizare
d.        La dinții parodontotici are o permanentă tendință de coborâre spre apical

62.     * Imobilizarea fixă prezintă unele dezavantaje:
a.        se realizează un ancoraj rigid și continuu al dinților
b.        necesită eforturi clinice și de laborator pentru confectionare
c.        se neutraliză forțele paraaxiale, nocive
d.         nu necesită materiale cu înalte calități mecano-chimice

63.     * În funcție de suportul imobilizării, imobilizarea poate fi:
a.        imobilizări bidentare și pluridentare
b.        sisteme de imobilizare realizate în cabinet,  fără ajutorul laboratorului
c.        imobilizare dento-dentară
d.        sisteme de imobilizare cu funcțe protetică


64.     *Imobilizarea temporară poate fi:
a.        Întreruptă
b.        Continuă
c.        Variabilă
d.        Invariabilă

65.     *Aparatul de imobilizare  ELBRECHT este constituit   din:
a.        dispozitive cu pivoturi parapulpare solidarizate între ele
b.        2 conectori dentari - vestibular și oral – reuniți prin bare subțiri transversale,  plasate  deasupra punctului  de  contact
c.        dispozitive cu încrustații solidarizate între ele
d.        bucăți de sârmă în formă de U cimentate intrapulpar,  ce imobilizează dinții 2 câte 2

66.     *Gingivectomia este intervenția chirurgicală prin care se îndepartează:
a.        peretele moale (extern) al pungilor parodontale
b.        peretele dur (intern) al pungilor parodontale
c.        cementul necrotic de la nivelul pungilor paroodontale
d.        conținutul pungilor parodontale fără a face sacrificiu biologic

67.     *Gingivectomia este indicată în:
a.        Gingivite alergice
b.  Hipertrofii gingivale reversibile prin tratament antimicrobian
c.        Abcese gingivale situate în grosimea papilei interdentare
d.        În unele gingivite hiperplazice de cauză hormonală

68.       *Dezavantajele operației cu lambou mucoperiostal parțial reflectat sunt:
a.        Dilacerări tisulare reduse
b.        Traumatism alveolar redus
c.        Aspect fizionomic mai bun
d.        Tehnică operatorie foarte precisă

69.     *Interterențele în propulsie se depistează după formula mnemotehnică:
a.        DUML
b.        LUBL
c.        BULL
d.        MUBL

70.     Badijonajul este contraindicat în:
a.        abcesul parodontal marginal
b.        gingivostomatita ulcero-necrotică
c.        gingivite acute.
d.        în parodontita marginală cronică superficială

71.     Mezoterapia:
a.        are acțiune antiinflamatoare,  antiedematoasă  si  antialgică  superioară administrării orale
b.        reprezintă o formă particulară de instilație
c.        constă din multiple microinjectari în jurul suturilor (plăgilor chirurgicale) a mucoasei gingivale
d.        se realizează într-o singură ședință
72.     Etapele echilibrării ocluzale prin șlefuiri selective sunt:
a.        desființarea contactelor premature  în  relație centrică și realizarea de long-centric;
b.        eliminarea interferențelor ocluzale în mișcarea de lateralitate
c.        eliminarea interferențelor ocluzale în mișcarea de propulsie
d.        controlul contactelor ocluzale în intercuspidare maximă
73.     Care din urmatoarele principii sunt cosiderate principii de imobilizare:
a.        Principiul angrenării multidirecționale
b.        Principiul etinderii maxime
c.        Principiul forțelor balansate
d.        Principiul biologic

74.     Extirparea   pulpară   efectuată   înaintea   imobilizării   dinților parodontotici este indicată în urmatoarele situații:
a.        La dinții cu procese carioase mari
b.        La dinții cu modificări discrete de culoare, chiar dacă răspund la testele de vitalitate.
c.                  La dinții cu pungi parodontale foarte profunde, care ajung până
în zona parodonțiului apical, unde există riscul lezării intraoperatorii a pachetului vasculo-nervos pulpar.
d.        La dinții  care au  suferit traumatisme  accidentale  sau
chirurgicale (luxații, subluxații, fracturi)
75.     Principalele variante de imobilizare temporară cu ligaturi metalice sunt:
a.        Ligatura în 8
b.        Ligatura în U
c.        Ligatura în scară
d.        Ligatura cojocărească

76.     Aparatul șină MAMLOCK:
a.        Este utilizat pentru imobilizarea dinților frontali devitali
b.        Este utilizat pentru imobilizarea dinților frontali vitali
c.        Are rezistența mare
d.        Prezintă avantajul realizării directe în cabinet

77.     Gingivectomia gingivo-plastică, indicații:
a.        Sechelele gingivale rămase după gingivo-stomatita ulcero-necrotică
b.        Fibromatoza gingivală cu îngroșarea excesivă a marginii gingivale
c.        Descoperirea unor porțiuni de rădăcină în urma gingivectomiei efectuate de necesitate în zonele vizibile, frontale
d.        Gingie subțire, friabilă, slab vascularizată

78.     Marcați denumirea corectă a clasificării grefelor osoase:
a.        Grefe osoase autogene sau omologe
b.        Grefe osoase alogene sau  omologe
c.        Grefe osoase heterologe sau xenogene
d.        Grefe osoase aloplastice sau xenogene

79.     Principalele intervenții de chirurgie mucogingivală sunt:
a.        Operația cu lambou deplasat coronar
b.        Operația cu grefă gingivală liberă
c.        Operația cu lambou deplasat lateral
d.        Operația cu lambou deplasat apical

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comentariul a fost trimis cu succes!