*1. Parodontita juvenila
este:
A. Este o parodontita rapid progresiva precoce
B. Este o parodontita
ulcero-necrotica
C. Este o parodontita
rapid progresiva
D. Este o atrofie
parodontala
E. Este o forma de gingivita hiperplazica, ca efect
secundar al unor medicamente
2. Trauma ocluzala este
urmata de modificari adaptative ale parodontiului marginal
A. cresterea numarului de
fibre de colagen din desmodontiu
B. largirea spatiului dento-alveolar
C. cresterea mobilitatii dentare
D. ingrosarea laminei dura
E. cresterea numarului de
celule din desmodontiu
3. Abcesul parodontal
marginal se produce prin:
A. manevre terapeutice
corecte
B. reducerea drenajului pe
cale naturala
C. in absenta tartrului
D. exacerbarea virulentei
germenilor
E. edemul marginii gingivale
produs prin impact alimentar
4. Gingivitele
simptomatice se gasesc frecvent în cursul unor boli sistemice ca:
A. sarcina
B. diabet
C. boli imune
D. de consum de nifedipin
E. insuficienta renala
cronica
5. Sindromul
imunodeficientei dobandite este:
A. congenital
B. ereditar
C. de etiologie micotica
D. de etiologie microbiana
E. consecinta unei
infectii virale asupra sistemului imunitatii celulare
6. Eritemul gingival linear sau gingivita HIV
A. nu prezinta sangerari
B. se prezinta ca un
lizereu rosu-aprins
C. sangereaza la atingeri
usoare
D. nu se extinde niciodata
la nivelul gingiei fixe
E. se poate extinde, în
stadii avansate, si la nivelul mucoasei jugale
7. Complicatii locale ale
parodontitei marginale cronice sunt reprezentate de:
A. abcesul parodontal
marginal
B. adenite
C. hiperestezia dentinara
D. sinusita maxilara
E. septicemie
8. Directiile principale
de tratament local al parodontopatiilor marginale cronice
cuprind:
A. tratamentul
antimicrobian si antiinflamator
B. tratamentul chirurgical
C. tratamentul de
reechilibrare ocluzala
D. tratamentul
complicatiilor
E. tratamentul
afectiunilor generale
*9. Formele cele mai
numeroase de imbolnavire ale parodontontiului marginal:
A. Sunt asociate cu
afectiuni generale ale organismului
B. Prezinta descuamari ale
marginii gingivale libere si ale papilei interdentare
C. Prezinta o inflamatie
manifesta
D. Apar mai ales în
administrarea de ciclosporine sau contraceptive
E. Apar în cazuri de
epilepsie, datorita utilizarii unei medicatii de tipul hidantoina
10. Clasificarea
parodontitei marginale cronice superficiale dupa Catedra de Parodontologie Buc:
A. Parodontita marginala
cronica superficiale cu fenomene hiperplazice
B. Parodontita marginala
cronica superficiale pe fond de involutie precoce
C. Parodontita
prepubertala precoce
D. Parodontita juvenila
E. Parodontita distrofica
*11. Factorul cauzal în
AIDS este reprezentat de:
A. endotoxinele elaborate
de Actinobacillus actinomycetemcomitans
B. specii de stafilococ
C. specii de streptococ
D. spirochete
E. un virus - HIV
*12. În
gingivostomatita aftoasa recidivanta, leziunea initiala este:
A. o zona eritematoasa
B. o eroziune
C. o ulceratie
D. un placard
E. o vezicula
13. Pasta TM a catedrei de
parodontologie Bucuresti contine:
A. neomicina
B. tetraciclina
C. vaselina
D. prednison
E. metronizadol
14. In gingivita din diabet, gingia poate prezenta:
A. ulceratii
B. hipertrofie gingivala generalizata
C. sangerari usoare
D. usoara mobilitate patologica
E. pungi adevarate
15. Complicatiile loco-regionale ale bolilor
parodontiului marginal pot fi:
A. meningita
B. adenite
C. tromboflebita sinusului
cavernos
D. noma
E. abces cerebral
16. Netrat, abcesul
parodontal marginal
A. fistulizeaza
B. se vindeca spontan dupa
1-2 saptamani
C. se complica cu pulpite
acute si parodontite apicale acute retrograde
D. produce abcese ale lojilor profunde
E. produce, oral, osteite
sau osteomielite
17. Prognosticul in boala
parodontala depinde in mod cert de:
A. gradul de inflamatie al
gingiei marginale
B. mobilitatea fiziologica
C. igiena orala .
D. gradul de resorbtie
osoasa
E. mobilitatea patologica
18. Tratamentul secundar
al parodontopatiilor marginale cronice cuprinde:
A. igienizare
B. proceduri chirurgicale
C. reechilibrare ocluzala
D. tratamentul
complicatiilor acute
E. tratamentul de
biostimulare
19. Bolile parodontiului
marginal pot avea drept complicatii:
A.cariile localizate sub
coletul anatomic al dintelui
B. necrozele pulpare
C. parodontitele apicale
pe cale retrograda
D. lacunele cuneiforme
E. leziunile aftoaase.
20. Complicatiile locale
ale bolii parodontale sunt:
A. gingivo-stomatita ulcero-necrotica
B. abcesul parodontal marginal
C. hiperestezia dentinara
D. cariile situate
deasupra coletului anatomic al dintelui
E. pericoronarita acuta
21. Rol in formarea
lacunelor cuneiforme de la coletul dintilor il au:
A. tulburari ale
sistemului neurovegetativ
B. trauma ocluzala
C. consumul exagerat de
bauturi carbo-gazoase
D. regurgitatiile acide
E. eroziunile chimice
acide
22. Complicatiile
loco-regionale ale gingivitei cronice sunt:
A. Celulita
B. Osteita maxilară
C. Adenita
D. Septicopiemia
E. Sinuzita maxilară
23.Simptomatologia
abcesului parodontal marginal cuprinde:
A. jena dureroasa la
masticatie, uneori si spontana, localizata, de intensitate medie
B. dintii limitanti
prezinta procese carioase extinse
C. mucoasa acoperitoare e
intinsa, lucioasa, rosie
D. consistenta abcesului
situat vestibular si lingual este moale, depresibila
E. percutia verticala a
dintilor limitrofi e, de regula, mai dureroasa decit cea transversala
24. Directiile principale
de tratament local al parodontopatiilor marginale cronice
cuprind:
A. tratamentul
antimicrobian si antiinflamator
B. tratamentul chirurgical
C. tratamentul de
reechilibrare ocluzala
D. tratamentul
complicatiilor
E. tratamentul
afectiunilor generale
25. Complicatiile
loco-regionale ale bolilor parodontiului marginal pot fi:
A. meningita
B. celulite
C. osteite si osteomielite
ale oaselor maxilare
D. sinuzita maxilara
E. noma
26. Hiperestezia dentinara
se instaleaza dupa:
A. retractii gingivale
B. interventii
chirurgicale parodontale
C. periaj profesional
D. aplicarea acidului in vederea realizarii obturatiilor
fizionomice
E. planarea radiculara
27. Pacientii cu gingivita cronica semnaleaza:
A. usor prurit gingival
B. sangerari gingivale la
periaj si masticatie
C. halena
D. tumefactie
E. senzatie de usturime
28. Abcesul parodontal
marginal netratat se complica cu:
A. pulpite acute
B. pulpite cronice
C. parodontite apicale
cronice
D. parodontite apicale
acute retrograde
E. osteite
29. Abcesul parodontal apare atunci cand:
A. scade rezistenta organismului
B. se exacerbeaza virulenta germenilor care populeaza
continutul pungilor parodontale
C. punga parodontala este
frecvent localizata pe peretele vestibular radicular
D. drenajul pe cale
naturala al pungii este redus
E. drenajul pe cale
naturala al pungii este blocat
30. În pericoronaritele acute pot aparea urmatoarele
complicatii:
A. abcese de vecinatate
B. febra
C. trismus
D. edem laringian
E. meningita acuta
*31. Prezenta unei
inflamatii a papilei interdentare, sângerarea usoară la atingere în
vecinatatea unei obturatii
obligă la:
A. controlul adaptării
obturatiei fată de suprafata dentară
B. detartraj ultrasonic
C. îndepărtarea obturatiei
D. la utilizarea firului
interdentar
E. la efectuarea unei radiografii
32. Clasificarea bolilor
parodontale dupa Dumitriu se face urmarind criteriile:
A. mecanismul de producere
al bolii parodontale
B. gradul de afectare a
structurii parodontiului
C. evolutia si
prognosticul bolii parodontale
D. gradul de manifestare a
inflamatiei
E. raspunsul la tratament
*33. Frecventa localizarii
abcesului parodontal marginal în ordine este:
A. vestibular, lingual,
palatinal
B. palatinal, vestibular,
lingual
C. vestibular, palatinal,
lingual
D. lingual, palatinal,
vestibular
E. lingual, vestibular,
palatinal
*34. La bolnavii SIDA,
sarcomul Kaposi este localizat:
A. preferential pe gingie si mucoasa boltii palatine
B. preferential pe mucoasa boltii palatine;
C. preferential pe mucoasa jugala;
D. preferential pe mucoasa planseului bucal;
E. preferential pe gingie
35. Diagnosticul diferential al gingivostomatitei
ulcero-necrotice se face cu:
A. boala Behcet
B. gingivita alergica
C. agranulocitoza
D. candidoza acuta
E. leucemia cronica
36. In gingivita hiperplazica din leucemie, principalele
semne clinice sunt:
A. gingivoragii precoce
B. senzatie de uscaciune a
mucoasei orale
C. ulceratii
D. hiperplazie gingivala
E. aparitia polipilor gingivali
37. Semnele obiective in abcesul parodontal marginal
sunt:
A. tumefactie circumscrisa
rotunda
B. abcesul cerebral
C. cariile situate sub
coletul anatomic al dintelui
D. sinusita maxilara
E. jena dureroasa la
masticatie
38. Din punct de vedere al
afectarii structurii parodontiului marginal, în gingivite este afectat:
A. Parodontiul marginal de
invelis
B. Parodontiul de
sustinere
C. Epiteliul si corionul gingival
D. Sinusul maxilar
E. Sistemul ligamentar
supraalveolar
39. În parodontita
marginala cronica profunda se pot dezvolta"pungi osoase"in
urmatoarele zone:
A. zona mentoniera
B. liniile oblice externa
si interna
C. gaura palatina mare
D. cresta zigomato-molara
E. zona palatinala din
dreptul dintilor frontali superiori
40. În abcesul parodontal
marginal:
A. adenopatiile
loco-regionale sunt frecvente.
B. evacuarea exudatului
purulent este împiedicată de edemul marginii gingivale
libere
C. suprafata gingiei este
de culoare roz si are aspect granular, “de prundis”
D. apar fisuri dureroase
ale comisurilor bucale.
E. cel mai corect este
evacuarea imediata prin intepare a continutului pungii
41. Eritemul gingival linear sau gingivita HIV:
A. poate fi localizat sau generalizat
B. este localizat în
special la nivelul mucoasei vestibulare
C. în stadii avansate se
poate extinde si la nivelul gingiei fixe
D. poate cuprinde si
mucoasa palatinala
E. poate cuprinde si
mucoasa alveolara
42. Trauma ocluzala acuta
directa este data de:
A obturatii sau coroane
inalte.
B. bruxism
C. scoaterea cu dintii a
dopurilor de sticle
D. lovituri accidentale
asupra mandibulei în timp ce subiectul tine intre dinŃi un obiect dur
E. interpunerea
accidentala în cursul masticatiei a unor obiecte
43. Abcesul parodontal
marginal:
A. este o complicatie a
parodontitei marginale cronice
B. este localizat cel mai
frecvent palatinal
C. nu poate fi intalnit
niciodata lingual
D. tratamentul consta în
drenaj prin punctionare
E. se produce prin
exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale
44. Gingivita cronica
(simpla, necomplicata):
A. Este de cauza micotica
B. Este de cauza
microbiana (prin placa bacteriana)
C. Este de natura virala
D. Apare în cadrul unor
boli sistemice
E. Apare în lichenul plan
sau alte dermatoze
45. Gingivitele din
cursul unei stari fiziologice se clasifica in:
A. gingivite de pubertate
B. gingivite hiperplazice
prin inflamatie microbiana
C. gingivite hiperplazice
idiopatice
D. gingivite de menopauza
E. gingivite de sarcina
46. Semnul patognomonic
al PMCS este:
A. durere localizata
B. sangerari gingivale la
succiune
C. halistereza
D. senzatie de egresiune
E. prezenta pungilor
parodontal
47. Printre complicatiile
locale ale bolii parodontale putem numara:
A. abcesul parodontal marginal
B. necroze pulpare
C. parestezii
D. gingivita acuta ulcero-necrotica
E. pulpite acute
laterograde sau retrograde
48. In abcesul parodontal
marginal:
A. dintii limitanti sunt,
in general, indemni de carie
B. percutia transversala a
dintilor limitanti este mai dureroasa decat cea verticala
C. testele de vitalitate
ale dintilor limitrofi sunt pozitive numai la percutia in ax
D. apar frecvent
adenopatii locoregionale
E. testele de vitalitate
ale dintilor limitrofi sunt negative
49. Lacunele cuneiforme:
A. apar frecvent la
caninii mandibular
B. apar ca o lipsa de
substanta de forma triunghiulara
C. apar la coletul
dintilor
D. apar frecvent la
caninii inferiori
E. apar pe suprafata
radiculara
50. In candidoza acuta,
subiectiv pot aparea:
A hipersalivatie.
B. dificultatea de a purta
protezele mobile
C. prurit gingival
D. senzatii dureroase la
atingere, masticatie
E. fisuri dureroase ale
comisurilor orale
51. In abcesul parodontal
marginal durerile sunt:
A. intense (mai rar)
B. sub forma de jena
dureroasa la masticatie
C. localizate de
intensitate mare
D. uneori violente si
iradiaza in zonele invecinate
E. simulante cu fenomene
de otita
52. Diagnosticul diferential al candidozei se face cu:
A. leziunile difterice
B. leucoplazia
C. gingivita cronica
D. gingiviostomatita herpetica
E. lichenul plan
53. In gingivita din
cursul ciclului menstrual apar urmatoarele manifestari:
A. senzatie de tensiune
B. sangerari gingivale
C. usoara crestere a
mobilitatii dentare fiziologice
D. hipersalivatie
E. prurit gingival
54. Obiectiv, in abcesul
parodontal marginal apar:
A. la masticatie
tumefactie circumscrisa, rotunda sau ovalara
B. jena dureroasa
C. acoperitoare intinsa
rosie, lucioasa
D. dinti limitanti cu
carii profunde complicate
E. percutie verticala
dureroasa mucoasa
55. Senzatia dureroasa din hiperestezia suprafetelor
radiculare este:
A. pulsatila
B. redusa
C. medie
D. intensa uneori
E. iradianta
56. Abcesul parodontal
marginal prezinta:
A. consistenta abcesului
vestibular si lingual este moale
B. dintele afectat
prezinta de obicei carie
C. o tumefactie
circumscrisa rotunda sau ovalara localizata apical
D. abcesul parodontal
marginal palatinal se insoteste de celulita buzei superioare
E. percutia transversala a
dintilor limitrofi este dureroasa
57. În parodontita
juvenila, principalele semne clinice de imbolnavire sunt:
A. mobilitate dentara patologica
B. prezenta pungilor false
C. retractii gingivale
D. hiperestezie dentinara
E. senzatie de egresiune a
dintilor
58.Subiectiv, in abcesul
parodontal marginal apar:
A. jena dureroasa la
masticatie
B. nu exista
simptomatologie subiectiva
C. durerea poate aparea si
spontan
D. uneori, durerile sunt
intense, violente
E. aspect lobulat al papilelor
59.*Tamponamentul se realizează:
a.
prin atingeri
ușoare sau medii
b.
prin ștergere
c.
mișcarea este
înainte și înapoi
d.
cu o sferulă
de vată care se introduce în șanțul gingival
60.*Contactele premature sau interferențele se depistează:
a. În relație centrică și în intercuspidare
maximă prin metoda monomanuală (posselt) sau bimanuală (Dawson)
b. Prin dirijarea și orientarea forțelor de masticație în
axul lung al dintelui
c. studii aprofundate a mobilității dentare și a patologiei
mioarticulare
d. prin instalarea unor relații ocluzale stabile de tip vârf
cuspid- vârf cuspid
61.
* Punctul hypomochlion:
a.
Este
un punct de referință în cazul intervențiilor de gingivoplastie
b.
Reprezintă
punctul de maximă convexitate a feței vestibulare
c.
Reprezintă
locul optim de aplicare a sistemelor de imobilizare
d.
La
dinții parodontotici are o permanentă tendință de coborâre spre apical
62. * Imobilizarea fixă prezintă unele dezavantaje:
a.
se
realizează un ancoraj rigid și continuu al dinților
b.
necesită
eforturi clinice și de laborator pentru
confectionare
c.
se neutraliză forțele paraaxiale, nocive
d.
nu necesită materiale cu înalte calități mecano-chimice
63. * În funcție de suportul imobilizării, imobilizarea poate fi:
a.
imobilizări
bidentare și pluridentare
b.
sisteme de
imobilizare realizate în cabinet, fără
ajutorul laboratorului
c.
imobilizare
dento-dentară
d.
sisteme de
imobilizare cu funcțe protetică
64.
*Imobilizarea temporară poate fi:
a.
Întreruptă
b.
Continuă
c.
Variabilă
d.
Invariabilă
65. *Aparatul de imobilizare ELBRECHT
este constituit din:
a.
dispozitive cu pivoturi
parapulpare solidarizate între ele
b.
2
conectori dentari - vestibular și oral – reuniți prin bare subțiri transversale, plasate
deasupra punctului de contact
c.
dispozitive cu încrustații
solidarizate între ele
d.
bucăți de sârmă în formă de U cimentate
intrapulpar, ce imobilizează dinții 2
câte 2
66.
*Gingivectomia este intervenția chirurgicală prin care se
îndepartează:
a.
peretele
moale (extern) al pungilor parodontale
b.
peretele dur (intern) al pungilor parodontale
c.
cementul necrotic de la nivelul
pungilor paroodontale
d.
conținutul pungilor parodontale fără a face
sacrificiu biologic
67.
*Gingivectomia este indicată în:
a.
Gingivite
alergice
b. Hipertrofii gingivale reversibile prin tratament antimicrobian
c.
Abcese
gingivale situate în grosimea papilei interdentare
d.
În
unele gingivite hiperplazice de cauză hormonală
68.
*Dezavantajele operației cu
lambou mucoperiostal parțial reflectat sunt:
a.
Dilacerări tisulare reduse
b.
Traumatism alveolar redus
c.
Aspect fizionomic mai bun
d.
Tehnică operatorie foarte precisă
69. *Interterențele în propulsie se depistează după formula mnemotehnică:
a.
DUML
b.
LUBL
c.
BULL
d.
MUBL
70.
Badijonajul este contraindicat în:
a.
abcesul
parodontal marginal
b.
gingivostomatita
ulcero-necrotică
c.
gingivite
acute.
d.
în parodontita
marginală cronică superficială
71.
Mezoterapia:
a.
are acțiune
antiinflamatoare, antiedematoasă si
antialgică superioară administrării orale
b.
reprezintă o formă particulară de
instilație
c.
constă din
multiple microinjectari în jurul suturilor (plăgilor chirurgicale) a mucoasei gingivale
d.
se realizează într-o singură ședință
72.
Etapele echilibrării ocluzale
prin șlefuiri selective sunt:
a.
desființarea
contactelor premature în relație centrică și realizarea de long-centric;
b.
eliminarea interferențelor
ocluzale în mișcarea de lateralitate
c.
eliminarea
interferențelor ocluzale în mișcarea de propulsie
d.
controlul
contactelor ocluzale în intercuspidare maximă
73.
Care din urmatoarele principii sunt cosiderate principii
de imobilizare:
a.
Principiul angrenării multidirecționale
b.
Principiul etinderii maxime
c.
Principiul forțelor balansate
d.
Principiul biologic
74.
Extirparea
pulpară efectuată înaintea
imobilizării dinților parodontotici
este indicată în urmatoarele situații:
a.
La
dinții cu procese carioase mari
b.
La
dinții cu modificări discrete de culoare, chiar dacă răspund la testele de vitalitate.
c.
La dinții cu pungi parodontale foarte profunde, care
ajung până
în zona parodonțiului apical, unde există riscul lezării intraoperatorii a pachetului vasculo-nervos pulpar.
în zona parodonțiului apical, unde există riscul lezării intraoperatorii a pachetului vasculo-nervos pulpar.
d.
La
dinții care au suferit traumatisme accidentale
sau
chirurgicale (luxații, subluxații, fracturi)
chirurgicale (luxații, subluxații, fracturi)
75. Principalele variante de
imobilizare temporară cu ligaturi metalice sunt:
a.
Ligatura în 8
b.
Ligatura în U
c.
Ligatura în scară
d.
Ligatura cojocărească
76.
Aparatul șină
MAMLOCK:
a.
Este
utilizat pentru imobilizarea dinților frontali devitali
b.
Este
utilizat pentru imobilizarea dinților frontali vitali
c.
Are
rezistența mare
d.
Prezintă avantajul realizării directe în cabinet
77.
Gingivectomia
gingivo-plastică, indicații:
a.
Sechelele gingivale rămase după
gingivo-stomatita ulcero-necrotică
b.
Fibromatoza gingivală cu îngroșarea excesivă a
marginii gingivale
c.
Descoperirea unor porțiuni de rădăcină în urma
gingivectomiei efectuate de necesitate în zonele vizibile, frontale
d.
Gingie subțire, friabilă, slab vascularizată
78.
Marcați
denumirea corectă a clasificării grefelor osoase:
a.
Grefe osoase autogene sau omologe
b.
Grefe osoase alogene sau omologe
c.
Grefe osoase heterologe sau xenogene
d.
Grefe osoase aloplastice sau xenogene
79. Principalele intervenții de
chirurgie mucogingivală sunt:
a.
Operația cu lambou deplasat coronar
b.
Operația cu grefă gingivală liberă
c.
Operația cu lambou deplasat lateral
d.
Operația cu lambou deplasat apical
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariul a fost trimis cu succes!